Acum 2 zile am citit un articol pe blogul lui Bobby Voicu, despre Johari Window. Unealta de care vorbea Bobby în articolul respectiv te ajută să afli ce cred oamenii despre tine, printr-o serie de caracteristici cheie.
Cum funcționează?
Intri pe site-ul ăsta și îți alegi 5 caracteristici pe care tu consideri că le ai ca dominante în trăsăturile tale de caracter și în interacțiunile tale cu ceilalți. Asta e parte ”eu știu despre mine”.
Apoi ți se dă un link unic, cu care poți apoi să îți bâzâi prietenii(linkul meu ). Roagă cât mai multă lume să completeze Johari Window pentru tine, pentru că doar așa o să poți afla cu adevărat ce imagine ai în relație cu cei din jur. Asta e partea ”ei știu despre mine”
Totodată, poți urmări în timp real cine ți-a completat caracteristicile, cu ajutorul celui de-al doilea link dat de site. Acolo îți vor apărea celelalte două părți:
”ei nu știu despre mine” – caracteristici pe care eu consider ca le am, dar ceilalți nu le văd ca dominante
”nici eu, nici ei nu știu despre mine” – caracteristici pe care nici eu, nici ceilalți nu le vedem ca dominante
Prin acest articol vroiam să clarific un pic de ce am dat linkul respectiv pe Yahoo Messenger, pe Twitter, pe Facebook și pe GTalk. Vreau să știu ce credeți despre mine.
Am văzut că în ultima vreme tot mai mulți bloggeri ajung la radio. Bobby Voicu are Internet Lynx, unde povestește despre net, Arhi am văzut că mai nou are și el emisiune pe Green Channel, unde împreună cu Alex Negrea au povestit de i-au agitat pe ăia de la asociațiile homosexuale și lezbiene
Nu despre asta vreau să vă povestesc, ci despre ceva un pic mai constructiv, adică tot despre TEDx și cum faptul că am scris articolul despre povestea TEDxBucharest m-a adus la radio. Read More
Până atunci vă spun că ne recitim pe seară, pentru că am o grămadă de lucruri de făcut și nu mai am timp să scriu Promit să mă revanșez în weekend și săptămânile ce urmează
Așa că vă las să savurați comicul ăsta – așa ajungi dacă ești mega entuziast
Si mi-am dat seama de chestia mea. Chestia care ma impinge sa fiu mai bun si mai tare, sa fiu in intarziere, sa trag ca nebunul pana e perfect, extraordinar, chestia care ma entuziasmeaza.
E o lista.
1. DTP – imi place la nebunie Illustrator/Photoshop/InDesign – mut artwork dintr-un loc in altul pana e perfect balansat, aleg culorile, trimit in print. 2. Webdesign – pagini extraordinare, ghidez utilizatorul prin experienta care i-o ofer online cand imi acceseaza adresa, desenez, sterg, mut, ajustez, modific CSS, scriu o adaptare la un script, fac o animatie in Flash, adaug un DIV. 3. Scrisul – ma inspira, imi fixeaza idei si concepte, comunic ceva care ramane, ma exprim, ma relaxez. 4. Echipa cu care lucrez – daca sunt oameni extrordinari, de la care am ce sa invat, care ma provoaca in fiecare zi sa fiu mai bun, imi dau feedback constructiv si detaliat, le pasa de evolutia mea, sunt interesati sa imi asculte parerile, vor sa ajunga la rezultatea la fel de mult ca si mine.
Astea sunt strict profesional.
Personal alta data.
Pe voi ce va impinge inainte? Ce va face sa faceti lucruri noi in fiecare zi?
p.s. ideea postului asta mi-a venit de la articolul asta
Azi m-am intors de la conferinta de pregatire pentru programul AIESEC Global Internships, ce a avut loc la Olanesti, jud. Valcea in 6 – 10 mai – o statiune amuzant de batraneasca
Am ajuns din intamplare sa fiu invitat ca speaker si facilitator la ea de catre un bun prieten, Urs, din Germania, cu care mai lucrasem la o conferinta AIESEC in toamna. Am acceptat provocarea sa lucrez intr-o echipa de 18 oameni, din 4 culturi diferite si din generatii diferite – eram din Germania, China, Romania si o pers. care a studiat si locuit in state pentru 10 ani. Am avut de la 21 la 34 de ani in echipa.
Conferinta, in sine, are rolul de a pregati oamenii care doresc sa ia parte la programl AIESEC Global Internships prin livrarea de informatii si experiente relevante, ce creeaza asteptari potrivite si ofera uneltele pentru o viata mai usoara la plecarea in strainatate.
Nu o sa intru foarte mult in detaliu. Cele 4 zile s-au petrecut sub umbrela conceptului de Home Groups, ce se remarca prin flexibilitate si deschidere, plenara fiind impartita in grupuri de 12-15 oameni, indrumate de un facilitator pe tot parcursul ciclului de invatare.
International Cultural Preapration Seminar 2009 sau, pe scurt, ICPS, a fost pentru mine ceva extraordinar.
Am plecat din Bucuresti cu asteptari destul de clare fata de ceea ce voi face, da si lua din conferinta. Stiam cu cine o sa lucrez. Stiam ca vor fi 240 de oameni mai mari decat mine carora trebuie sa le dau sfaturi despre viata si Exchange. Veneam dupa o perioada destul de complicata profesional – final de mandata, final de facultate, un nou inceput catre ce?
In cele 4 zile de conferinta, mi-am recapatat energia si entuziasmul, increderea si optimismul.
Pentru ca:
am stat alaturi de 12 oameni frumosi – Exchangeminators – homegroup-ul meu
am convins 240 de oameni sa gandeasca liber, deschis si sa exploreze necunoscutul cu incredere
am dezbatut teme ca CSR, Marketing, Web 2.0
am ajutat pe cineva cu tema ei de licenta pe blogging
am ras si am facut pe altii sa rada
am lucrat de dimineata pana seara si am livrat impecabil
am inteles din nou ca nimic nu e imposibil
am stat cu Diana
am inteles ca lucrurile extraordinare au nevoie de munca si de idei – amadoua le am si le pot face
Multumesc tuturor celor care au facut experienta de ICPS una extraordinara pentru mine. Faciliatorii, organizatorii, delegatii.
Dormi o saptamana 12 ore pe noapte. In ultimele 3 ore trezeste-te intermitent din 10 in 20 de minute. Fii consecvent.
Am reusit sa imi reduc ciclul de somn de la 7 ore la doar 3 ore pe noapte. Ce-i drept, dupa vreo 5 zile ai nevoie de cam 4 cicluri de 3 ca sa poti functiona inca 5 zile fara probleme.
Nu o sa te mai simti obosit Try it si lasa-mi comentariu.
Multumiri cititorilor mei fideli Celor 201 de unici, cel putin asa zice analyticsul.
Va salut pe toti pe calea asta si sarbatorim prima saptamana de blogging activ.
Pe 8 Aprilie am atins mirifica performanta de a avea 101 afisari.
Mai jos sunt cifrele complete.
Dupa nici o saptamana sunt pe val, la un nivel la care nici nu imi imagina. People like to read me, therefor, i shall write more.
Fericit si increzator in ce o sa fie peste o luna.
Promit sa fac un post aniversar dupa 30 de zile si o analiza a traficului mai in detaliu, cu subiecte, keywords, timp pe site/pagini si toate nebuniile.
What I have is nothing to my name
No property to speak of
And no trophy for my game
Intangible and worthless
My assets on the page
My coffers are empty
Any offer of safety has faded away
But what I have
What I have is
On an ordinary day
The extraordinary way
You take what I can give and you treasure it
On an ordinary day
The extraordinary way
You turn to me and say, I believe in this
That makes me lucky
God, I’m lucky, so much luckier than I ever thought I’d be
‘Cause what I have (what I have)
Means so very little to this world
A promise that I kept and a bridge that I saved before it burned
The sacrifice that I made
Brought me to my knees
A choice that cost me everything and set somebody else free
But what I have
Is the value that you see in these things
On an ordinary day
The extraordinary way
You take what I can give and you treasure it
On an ordinary day
The extraordinary way
You turn to me and say, I believe in this
That makes me lucky
God I’m lucky, so much luckier than I ever thought I’d be
‘Cause what I have
Is the value that you see in these things
And everytime I forget those things you bring them right back to me
With your patience
When I’m blinding mad
And your passion
When I’m really, really bad
And your eyes
Taking in everything I am
And your body and soul and the way that you know
How I treasure you
On an ordinary day
The extraordinary way
You take what I can give and you treasure it
On an ordinary day
The extraordinary way
You turn to me and say, I believe in this
That makes me lucky
God I’m so lucky
So much luckier than I ever thought I’d be
On an ordinary day
The extraordinary way
You take what I can give and you treasure it
On an ordinary day
The extraordinary way
You turn to me and say, I believe in this
E primul meu post muzical. Cred ca reprezinta foarte bine ceea ce traiesc acum, ceea ce simt, ceea ce fac. Extraordinar. Totul e extraordinar mai ales cand ai langa tine o persoana extraordinara cu care sa imparti tot extraordinarul pe care il traiesti si il produci.
Mi-am dat seama totusi ca e si primul meu post emotional si personal.
Ciudat ca a venit dintr-o faza random totala, o remarca de-a colegei Alinei de camera cum ca descrierea mea s-ar potrivi cu melodia.