Ediția a 7-a de Orange Online MeetUp, de la Orange Concept Store va intra în detalii pe subiectul mult criticat al e-mail marketing-ului. Criticat pentru că e foarte puțin cunoscut dincolo de eticheta de SPAM pe care mulți dintre posesorii de căsuțe de e-mail au pus-o așa de ușor.

Moderatoarea noastră din seara asta, Maria, ne dă ciocolată și premii pentru întrebări Se pot adresa direct, pentru curajoși, sau pe bilețele, pentru cei timizi. A mai spart gheața un pic, s-a dezbrăcat de vreo 2 tricouri, unul branded cu abonamentul Fluture, altul cu Nelimitează-te, campania Orange pentru tineri.

Am trecut printr-un scurt moment promoțional despre Mika(concertul de sâmbătă) și a fost premiat un câștigător de pe Facebook.

Update: Andra Zaharia face și ea live blogging pe apprentice.ro

Mike Teasdale ne povestește despre cum poți să te gândești un pic diferit la e-mail marketing.

Definiția SPAM-ului: e-mailuri prea frecvente, mesajele publicitare, chestiile irelevante, neinteresante, plictisitoare. Așa că regula de bază e să NU plictisești clientul Acum întrebarea de la Ionuț – face vreo diferență footer-ul ăla clasic: ți-am găsit adresa de e-mail…… Mike accentuează importanța faptului că trebuie să fii interesant. Dacă nu ești, ajungi în spam.

Reguli:

1. Fii relevant – personalizare, oferte speciale în funcție de comportamentul consumatorului

Trigger e-mail – participări la concursuri, promoții, înregistrări la newsletter(e una din uneltele prin care poți să înțelegi consumatorul, urmărindu-i comportamentul)

Trebuie să folosești informațiile despre consumator, ca să intri în vorbă cu el, ca să fii util în contextul produsului tău. În medie, relevanța dublează rezultatele unei campanii. Ne-am întors cu discuția tot la SPAM, la modul în care influențează designul sau corectitudinea mesajului faptul că el va ajunge în coșul de gunoi al utilizatorului sau nu. Mike a fost destul de ferm aici – spammerii nu se obosesc cu design-ul sau cu spelling-ul

Nu contează tehnologia de trimitere, ci soluții și companii care acționează proactiv în relația cu furnizorii de căsuțe de e-mail. Costă, dar merită să plătești ca să nu ajungi în blacklist

Un alt aspect foarte important al relevanței este că acum, dat fiind faptul că foarte multe companii trimit e-mailuri, a devenit foarte greu să contezi în căsuța de e-mail a utilizatorului. Oamenii au ajuns să petreacă mai mult timp pe Facebook decât citind e-mailuri.

Frecvența de trimitere a e-mailurilor depinde de nivelul de noutate pe care ți-l poate da compania și produsele pe care le promovezi – dacă ai mereu produse noi, poți să trimiți mai des, dacă nu, e bine să nu trimiți informație depreciată.

Rata de renunțare trebuie să fie mai mică de 0,5% pentru ca mesajul să fie relevant.

p.s. tocmai am primit un spam pe blog, apropo de relevanță, tocmai la acest articol

Ideea de bază a e-mail marketing-ului este să te relaxezi și să lași la o parte copy-ul de lemn, obicei foarte bine împământenit în rândul marilor companii. O companie mică se poate relaxa mai ușor și poate avea rezultate mai bune, în termeni de interacțiune

2. Ține minte numele meu – e un punct scurt. Trebuie să ai baze de date care să rețină numele consumatorilor tăi și să îl poată include într-o formulă de adresare ok. Nu e bine să fii prea prietenos, pentru că poate avea efectul invers. E ușor. Se face. Merge.

*Se pare că în România 85% apreciază newsletter-ele personalizate – mic studiu în sala de marketeri prin e-mail Rezultatul era previzibil

Landing page-ul nu trebuie să fie foarte complicat. Uneori o întrebare și un ”Mulțumesc” ajunge.

E-mail marketnig-ul merge mult mai departe de newsletter-e, prin faptul că intri într-o conversație cu clienții tăi în loc să anunți ceva și atât.

Ca startup poți să nu faci spam, dacă folosești metode creative prin care să convingi oamenii să se înscrie în lista ta de adrese de e-mail.

3. Conivnge – Exemplu video:

Campania VW prin care au convins 66% mai mulți oameni să folosească scările normale vs. scările rulante. Trebuie să înveți să convingi oamenii

4. KISS – keep it short and simple. Se aplică și aici – cu cât irosești mai puțin timp din viața consumatorului pentru a-i livra o informație, cu atât el te va aprecia mai mult. El înțelege că îi apreciezi și tu timpul.

recomadare: Steve Krug – Don’t make me think

Mike tocmai ne demonstrează cât de important e să paragrafezi, să lași spații și să organizezi textul, pentru ca el să poată fi citit mult mai ușor de către utilizatori. Oamenii scanează, nu citesc. Primele 2-3 cuvinte sunt importante pentru cel care citește.

Lungimea titlului nu contează – contează ce spune și cum se leagă asta de corpul mesajului.

Cu cât menții mesajul mai simplu. cu atât ai șanse mai mari să fii înțeles și apreciat pentru faptul că ești sincer și direct

5. Să știi când să nu trimiți e-mailuri

Nu orice campanie de comunicare se potrivește pentru căsuța de e-mail a publicului țintă. Bine și ar fi ok să te abții să trimiți e-mailuri de scuze că nu poți livra tortul de nuntă sau coliva la timp. Dă prost. Mai bine dai un telefon să anunți omul.

6. Încearcă lucruri diferite

Testează cât mai mult posibil, pentru că mecanismele de prindere a utilizatorului diferă de la produs la produs și de la campanie la campanie – uneori e bine să folosești prețul în titlu, alteori e bine să fii misterios și să stârnești curiozitate. Altă dată merge să fii pur și simplu la obiect.

Dă un motiv omului să se decidă dacă vrea să meargă mai departe sau nu. Spune pe bune. Câștigă omul ceva – spune-i direct, nu-l ameți cu copy-uri smart, witty.

Revenim un pic la personalizare și Mike ne arată cât de important e să persoanlizezi câmpul FROM – e mai bine să pui un nume, o interfață umană, în loc de numele brandului și atât.

7. Nu te bâlbâi – fii consecvent și coerent în comunicarea cu consumatorul tău

*E uimitor cât de multe date sunt dispuși să ofere furnizorii de căsuțe de e-mail către departamentele de marketing – de exemplu, poți să afli cine ți-a dat report as SPAM pe Google, Yahoo, AOL, etc.

8. Fii interesant! – asta poate sta în loc de concluzie, pentru că e suma tuturor punctelor de mai sus. Chiar dacă Mike a pus 10 puncte, eu le-am comprimat la 8, pentru că mi-a fost mai ușor să le explicitez. Trebui să găsești partea interesantă din produsul tău, să o pui pe masă, să vorbești despre ea și să vorbești cu consumatorul tău despre ea.

Simplu. Așteptăm mâine prezentarea lui Mike, pe blogul MeetUp

Am ajuns, în ciuda ploii și a taxiurilor îndărătnice, la Orange Online MeetUp, ediția a 6-a, în care vorbim despre utilizatorul român de internet.

O să îl cunoaștem mai în detaliu, grație unui studiu IAB, pe care o să îl dezbată Sam Berteloot, Managing Partner and Director Panel Management la InSites Consulting, alături de Bogdana Butnar (LinkedIn | Twitter | Blog), General Manager MRM Worldwide, Orlando Nicoara (LinkedIn | Twitter | Blog), General Manager Apropo Media, si Ionut Oprea (LinkedIn | Twitter | Blog), Manager STANDOUT si Director Executiv IAB Romania, cei care vor da ”perspectiva locală”.

Gazda noastră e tot Mihai Pricope (LinkedIn | Twitter | Blog)

Statistic vorbind, pe eșantionul din sală, cică stăm mai puțin pe net. Mihai încearcă să genereze ”user participation”. Acum aruncăm cu cifre prin sală, estimând câți români stau pe net mai mult de 4 ore pe săptămână. Nu le înșir pentru că vine imediat Sam, care ne va povesti cum stă treaba .

A intrat Sam în scenă și ne face o introducere despre InSites Consulting, compania pe care o reprezintă. Trecem repede la studiu(în 16 țări, 32.000 de oameni, 200 de participanți în comunitate, care au dezvoltat rezultatele) – care se numește MCDC și provine din 17 provocări preluate de la oamenii de marketing.

Avem 5,7 milioane utilizatori de internet(de peste 15 ani), din care 65% sunt sub 35 de ani. Europa e mult mai bătrână pe internet, utilizatorii din UE fiind doar 38% sub 35 ani. 33% au laptopuri in România, 11% intră de pe mobil, stăm destul de bine comparativ cu UE – 55% / 18% laptop, respectiv mobile. 55% din români au început să folosească netul după 2005, iar 92% avem broadband, unde am depășit UE(90%). La wireless stăm prost de tot, doar 20% față de 50% din uniune. Overall, cifrele dau semne bune, pe o piață încă tânără.

Deși 50% din utilizatori au încredere în net, doar 19% au cumpărat ceva online. Situația stă cam la fel și la nivel de online banking – tot 19% folosesc serviciile cel puțin 1 dată pe lună. Totuși, 27% folosesc site-urile de gaming și pariuri online. Și la chat stăm bine de tot, 55% din utilizatori stau pe chat zilnic. Toate cifrele astea sunt influențate de faptul că utilizatorul român e foarte tânăr.

Doar 25% din utilizatorii români cred că e prea multă publicitate pe net, față de 63% la TV și 36% la radio. Media europeană e de 41%, așa că vrem mai multe bannere!

Cred că ăsta e cel mai plin de cifre paragraf de pe blogul ăsta

49% dintre noi stau pe rețelele sociale, pentru că vor să interacționeaze, să caute informații, să se relaxeze, dar și să caute utilitate(bine, aici întrebarea e ce utilitate găsesc acei 60% care stau pe Hi5, în afară de me marketing).

29% din români verifică profilele altora săptămânal..și cred că n-are sens să dau toate cifrele de aici, pentru că prezentarea va fi online pe blogul Orange Online MeetUp

Totuși e interesant că 9% s-ar plânge pe rețelele sociale noi despre un produs pe care l-au încercat și nu le-a plăcut, față de 46% care se plâng pe forumuri.

70% din utilizatori caută și citesc recenzii despre produsele pe care vor să le cumpere. Dacă scrii de rău despre un produs, ai șanse să convingi destul de mulți oameni să nu îl mai cumpere!

*recomandare de carte – The Conversation Manager de Steven – una din puținele cărți cu hashtag #CM48

Trecem repede prin word of mouth, conversații, creșteri accelerate, folosind exemplele clasice – Facebook și Youtube. Diferența de data asta e să mergi mai departe de observare și implicare, să treci la influențare și generare de WOM.

Advertising s-a metamorfozat în Activare + Conversație, în era digitală, ca suport pentru brand. Discuția s-a dus spre activitățile unui conversation manager și lucrurile la care trebuie să fie atent – creație, reach și atenție.

Exemplu de community building – Harry Potter – pentru theme park au căutat cei mai influenți 7 fani, pe care i-au invitat să încerce parcul și apoi să îl promoveze. Au ajuns la 350 milioane de oameni.

Un alt exemplu – Heinz au vrut să schimbe rețeta(dar s-au răzgândit), iar fanii produsului au reacționat pe Facebook, cumva similar cu New Coke, în anii ‘80, cel mai mare #fail de marketing al secolului trecut. Pe de altă parte, Nestle a intervenit brutal în conversațiile pornite de Greenpeace împotriva lor – aici, pe pagina lor de Facebook.

Update: avem acces la prezentarea lui Sam Berteloot, publicată pe blogul Orange Online MeetUp

————————————-

Urmează dezbaterea cu Ionuț, Bogdana și Orlando, cu perspectiva românească asupra cifrelor studiului.

Ionuț: românii folosesc mai bine internetul decât alți utilizatori din Uniunea Europeană
Orlando: Hi5 e trecut la ”others”, lucru pe care el îl consideră o eroare – sunt 4 milioane de utilizatori în România

S-a lansat o mică dezbatere despre reprezentativitatea eșantionului folosit la studiu. Sam ne povestește că datele se bazează pe munca celor de la Forrester. Concluzia lui Sam – e reprezentativ, cu mâna pe inimă. Marja de eroare e de doar 2-5% pe un eșantion de 2000 de oameni, atât cât au participat în România.

Orlando a făcut un calcul simplu – 5,7 milioane de useri, din care 4 milioane in Hi5, nu se corelează cu cei 50% din userii din România prezenți în social media, de care se vorbește în studiu. Dă peste 70%.

Noroc cu Bogdana, că s-a tăiat discuția, ea neducând nicăieri.

„în România nu există niciun departament sau o divizie strategică, care să se ocupe cu word of mouth.” – Bogdana. Părerea e că word of mouth se întâmplă pur și simplu, necontrolat, ceea ce e greșit. Ca să obții rezultate trebuie să planifici și să integrezi soluții de management al word of mouth. Problema e că nimeni nu știe cum să îl administreze.

Orlando vorbește de forumuri ca primele forme de rețele sociale în România – aici a apărut prima formă de word of mouth, alături de mIRC sau yahoo messenger, în microcomunități.

Percepția față de word of mouth e că e moka și de aceea a ajuns să fie sexy. Bogdana susține în continuare că majoritatea companiilor stau și așteaptă să iasă viralul. Word of moth-ul trebuie planificat și e nevoie să vorbești cu oamenii cheie – vezi campania Burn Shots, cu buget de 1850 Euro. Return-ul a fost de 35.000 Euro la 1850 Euro pe campanie. Dacă ar fi folosit alte metode – costurile ar fi fost mult mai mari.

La sfărșitul zilei din 3000 de branduri la care ești expus zilnic, reții 10, ne spune Sam. A venit o întrebare din public – brandul pe care îl cunoști personal e mult mai probabil să îl promovezi în social media vs. un produs cu care doar te-ai ciocnit. Oarecum de la sine înțeles

Întrebare de la Mihai – care e ingredietul de bază pentru word of mouth?

produsul mișto, din care derivă conversații mișto, ascultare activă, arată că îți pasă de consumator + conversație continuă, interactivă și interesantă. Mulți marketeri nu au timp/chef de așa ceva. Problema e că cifrele vor crește pe online.

Soluția pe care ne-o propune Sam este să ai un buget de 20% pe marketing, cu care să reacționezi la conversații. Conversațiile s-au întâmplat oricum, acum avem acces la ele prin internet, aici stă avantajul social media.

Template pentru companii – încearcă ceva punctual pe social media, apoi întrerup, după care peste 1 – 1,5 ani integreaza social media în strategia lor de marketing pe termen lung.

Orlando: ”Suntem un pic cam rupți în fund”, pe o piață de doar 20 milioane de euro, în total, fără creație, 25, cu creație. Majoritatea campaniilor sunt adaptări ale spoturilor/campaniilor din offline. Companiile trebuie să învețe să gândească online, să vândă online, să converseze online. În .ro trebuie să ne concentrăm pe experiența utilizatorului.

TV este încă ieftin și eficient, de aceea marketingul încă se orientează spre el. În plus, Bogdana susține că situația poate fi ușor comparată cu turismul, vrem să îl facem, dar n-avem șosele. Nu avem infrastructură de marketing online – omul se pierde ușor pe site sau nu se folosesc hook-urile de contact.

Utilizatorul român e tânăr și Internetul românesc a fost încetinit de criză. Asta e concluzia serii.

Cuprins(click și te duce direct la secțiunea respectivă de live-blog):

1. Dimensiunile Mobile Web în România, oportunitățile pentru advertiseri – Dragoș Stanca – F5
2. Mecanisme, tactici și bune practici pentru optimizare campaniilor – Maia Novolan – Syscom Digital
3. Interacțiunea dintre branduri și consumatori – Dan Vârtopeanu – Voxline Communication
4. Studiu mobile marketing – Andrei Tudose – Unlock Research
5. Distribuția cartelelor pre-pay – Michalis Kontos – Cosmos
6. Mobile marketing magic – Dan Boabeș – Simplus
7. Fidelizarea clienților prin soluții mobile – Carmen Holotescu – Timsoft
8. Cum poți să folosești codurile 2D într-o campanie de mobile – Bogdan Apostol – Voxline
9. Murfatlar – Maia Novoloan
10. Casino Palace – Andrei Frimescu și Alina Constantinescu
11. PartyTv – Dan Boabeș
12. Petrom – Mugur Pătrașcu
13. Nokia și Ursus – Aurora Enghiș

Începutul Mobile Marketing Conference s-a lăsat un pic așteptat, până a venit marea majoritate a invitaților și a participanților. Am profitat de partea asta să mai discut cu lumea prin sală și să fac primele poze cu Nokia N900.

Pentru început, Cristi Manafu ne povestește despre istoria de 2 ani a conferinței, MMC 2010 fiind a 3-a ediție. Anul ăsta aflăm despre idei, tendințe și soluții pentru brandurile care își doresc prezență pe media mobile. Vom avea parte și de câteva studii de caz, așa cum poți să vezi în agenda conferinței, deci se pot extrage soluții și din experiențele celorlalți.

Dragoș Stanca – link prezentare, Director F5, deschide MMC2010. El ne vorbește despre mobile web, începând cu consumul de mobil, care se estimează că va crește cu 168%(2008-2012), la nivel internațional. La noi, creșterea din Aprilie 2009 până în Aprilie 2010 este de +3.5% pe site-urile clasice.

Avem și un prin concurs(premiul e o campanie de 1.800 euro pe site-urile mobile F5), ca să aflăm care e creșterea pentru site-urile mobile din România…….iar răspunsul este 162%, în perioada Aprilie 2009-Aprilie 2010, creștere înscrisă în trendul internațional.

Ce a contribuit la creșterea utilizării internetului mobil:

- telefoane și ecrane tot mai bune
- flat-rate la internetul pe mobil
- video pe mobile
- conținut

În ultima lună – peste 1 milion de vizite pe mobile websites ( conform SATI )

Principalele ingrediente din mobile web:

Întrebări

mobile web vs. aplicații – primul pas e o variantă mobilă a site-ului de produs. Aplicațiile vin ca un pas ulterior, după ce ai un model de monetizare.
banner? – mai bine decât nimic, dar trebuie să ducă la un mobisite
Când ceri o campanie pe mobil, cel mai bine e să ceri și un mobisite la pachet, unde să poți implica în cel puțin un fel cu utilizatorul care ajunge acolo – interactivitate

În loc de încheiere, Stanca ne-a prezentat o campanie Orange + LG, în care utiliztorii cu bluetooth activat la Universitate pot descărca un clip Voltaj – într-o săptămână au fost 100.000 de descărcări ale clipurilor.

Ce urmează?

Generare de leaduri, vânzări directe – bilete, aplicații, servicii.
Urmează soluții tehnice care să mărească timpul de expunere, bannere interactive.

Mi se pare putin dezamăgitor că se discută în continuare despre bannere, în condițiile în care mobile-ul oferă atât de multe alte posibilități de implicare a utilizatorilor.

Cuvât de încheiere – mobile-ul trebuie să facă parte din mixul de media, alături de web, tv, print, ooh

Bonus: CTR-ul pe mobile e de la 0,4 la 1,81% mai mare decât pe web
Concluzie – mobile web în România este ”first mover advantage” pentru companiile care vor să intre pe acest tip de media.
——————–

Dan Vârtopeanu ne-a prezentat Asociația de Mobile Marketing(www.mma-romania.com), care își dorește să reglementeze și să standardizeze piața de mobile din România. Ei vor să reunească publisherii, producătorii de aplicații, providerii de net pe mobil, agențiile și clienții de mobile.

Maia Novolan, de la Syscom Digital, unul din fondatorii Asociației de Mobile Marketing introduce câteva bune practici din mobile.

Început promițător – criza economică a fost un imbold pentru marketing-ul pe mobil, clienții începând să se orienteze și spre acest tip de media, în căutare de servicii de promovare mai ieftine, mai eficiente sau cu un alt tip de reach. Aflăm de la Maia cum trebuie să folosim baza de date cu consumatori, ca să putem derula campanii cât mai eficiente pe mobil.

Cuvântul cheie pe mobile media – personalizarea și localizarea în comunicarea cu consumatorul.

Mobile marketing-ul oferă rezultate aproape în timp real, spre deosebire de tv, radio sau ooh, similar cu campaniile online, în care urmărești evoluția day-to-day, hour-to-hour.

Un alt avantaj al mobile marketing-ului este reactivarea utilizatorilor incluși în campanii, după ce au fost contactați pentru prima oară – fii atent la modul în care cumpără, felul în care răspunde, tipul de produse de care e interesat, orele la care e activ. Dovada că mediul e nou – se testează mult, se încearcă diverse strategii pe segmente din baza de date, apoi se stabilește modul de lucru.

Cum se activează?

Prima abordare se face prin bazele de date anterioare sau din baze de date cumpărate. Se trimit vouchere, oferte speciale, concursuri, oferte atractive, ca să devină un cilent activ. Trebuie să îi dăm posibilitatea utilizatorului să intre în contact cu noi – telefon, SMS, website al promoției, etc.

Există posibilitatea să redirecționezi utilizatorul de mobil din sms direct spre un apel telefonic – se numește Click2Call

Exemplu: METRO – clienți silver și gold- proiect de reactivare și creștere a vânzărilor pe baza de date existentă. Rezultat – 16.000 de adrese aduse la zi, din 42.000 – 33%, însă mai multe detalii despre studii de caz aflăm la secțiunea de mai târziu.
——————–

Dan Vârtopeanu, Voxline Communications, ne povestește despre ”Cum pot brandurile sa interactioneze cu consumatorii in mediul mobil si bune practici pentru integrarea cu celelalte canale de comunicare” – adică branduri, consumatori, rezultate, canale, integrare Și-a regândit titlul între timp.

Ideea principală de la început – a crescut viteza de reacție a clienților față de nemulțumirile cauzate de branduri – pe internet(social media), mobil(suni un prieten să te plângi)

Mobilul este instrumentul multimedia cu care se paote comunica instantaneu – facem poze, vorbim, dăm SMS-uri, intrăm pe internet.

Mobile-ul se aseamănă foarte mult cu social media, cu care se și integrează, în momentul în care utilizatorul folosește rețelele pe mobil – interacționezi direct și real-time cu clientul.

Dan ne pune la dispoziție un ghid de la Voxline, despre cum se poate face marketing-ul prin SMS – aici
———————

Andrei Tudose – link prezentare pe blogul lui Cristi Manafu, Client Service Manager, Unlock Research ne prezintă un studiu despre procentajele de folosire a telefonului mobil și a rețelelor sociale. În 2010, s-au axat pe comunicarea pe canale alternative, mergând mai departe de comunicarea prin sms și stabilirea unui mesaj relevant.

Majoritatea oamenilor folosesc mobilul pentru entertainment – muzică, jocuri, rețele sociale.(peste 30%)

Oamenii sunt din ce în ce mai reticenți la marketing-ul prin SMS – nu percep avantajele formei de comunicare. Reclamele trebuie să fie:

- utile
- relevante
- neagresive

Aștept prezentarea lui Andrei, pentru că graficele de distribuție a folosirii smartphone-urilor și a brandurilor de mobil sunt foarte interesante, dar greu de urmărit prin fotografii.

Pe mobil, oamenii își verifică mailul, caută informații sau stau pe Messenger și îl folosesc atunci când sunt singuri, de acasă sau în trafic(mașină, metrou)

O informație foarte interesantă – Facebook este cea mai accesată rețea socială de pe mobil, cu majoritatea utilizatorilor frecvenți. Pe locul 2 este Hi5 și pe 3 LinkedIn. Desigur, dacă am vorbit de Facebook, au apărut în discuții Farmville sau Mafia… rumoare prin sală

Concluzie – mobile marketing-ul inițiază un dialog cu consumatorul, într-un mediu safe, în care să nu se simtă agresat. Informația poate fi adaptată la context, să îți alegi grupul cu care comunici. Participanții la campaniile mobile sunt ”early adopters”, deci deschiși la produse și tehnologii noi.

—————(pauza dupa prima sesiune)

Începem sesiunea a doua:

(updatez fiecare sesiune în momentul în care îi vine rândul)

cu
——————
Distributia si promovarea produselor de tip prepaid in sisteme alternative de retail – Michalis Kontos , eneral Manager, Cosmos Mobile

Compania Cosmos lucrează cel mai mult cu Cosmote, în regim de prepay, chiar daca lucrează și cu Vodafone sau Orange. 42% din Sim-urile lor sunt activate în prima lună de la cumpărare, 40% din punctele de vânzări își ating targeturile de vânzări – bun, am înțeles idea – ei sunt cei mai tari distribuitori de cartele Cosmote de la noi

În mod clar o să am nevoie de prezentarea dl.ui Kontos, pentru că prezintă foarte multe date tehnice. Încerc să fac un rezumat cât de cât inteligibil.

Ei s-au poziționat în București cu ajutorul Mall-urilor(AFI, Sun, Plaza) prin deschiderea unor Cosmote Concept Stores.

—————
Mobile marketing – is it magic? – Dan Boabes, Director General, Simplus

Magic, am zis Ne-a provocat la un joc de spânzurătoare pe mobil, la 1800, cu premiu un telefon mobil. Lumea a început să dea SMS-uri. După care ne-a băgat total în ceață cu câteva abrevieri din domeniu, pe care nimeni nu le-a recunoscut. După care am făcut un experiment: cât rezită un telefon mobil în apă – rezultatul a fost filmat și va apărea pe Youtube, cu cele 10 secunde de activitate subacvatică a telefonului sacrificat.

Câteva greșeli de marketing mobil, de evitat:

Nu promova numărul de SMS în mod excesiv – e doar un mediu de promovare și se deviază atenția de la produs.
Nu genera un număr mare de mesaje de la un număr mic de participanți – grupul vânătorilor de premii, care nu prea cumpără produsul în mod normal
Nu folosi campanii bulk sms, fără un mecanism de răspuns – doar 3-9% din clienti sună la numărul din SMS, restul…liniște – soluție: folosește și sistem de voce pe numărul de SMS

Cum se face marketing mobil – exemple de afară:

Cum o să arăți la pensie – MMS/Internet – trimite poza și noi ți-o modificăm

——————-
Cum sa iti fidelizezi clientii prin solutii mobile – Carmen Holotescu, Director General, Timsoft

ClientFidel.net – o platformă de fidelizare a clienților de pe mobil – se adresează organizațiilor mici, care vor să fie în contact cu cei interesați de produsele și serviciile lor. Poți trimite informații în timp real și poți comunica interactiv cu clienții.

CLIENTFIDEL.NET este un instrument care se conecteaza cu absolut toate telefonele mobile existente. Este un serviciu în timp util, care este matur şi gata pentru a satisface nevoile impuse de o piaţă a marketingului pe telefonie mobilă, în plină expansiune aducand plusvaloare utilizatorilor şi creind oportunităţi noi de dezvoltare.

Exemplu concret – programarea la medic, prin sms – foarte puțin consumatoare de timp, deci utilă. Poți conversa direct cu secretariatul cabinetului, ca să stabilești când poți să mergi.

Ni se prezintă facilitățile – destul de complet, poți să faci cam orice cu baza de date – prelucrare, import, export. Din nou, e mai util să vezi prezentarea tuturor facilităților, n-are sens să le povestesc pe toate aici.

Cea mai utilă facilitate – poți să creezi quizz-uri pentru feedback, interacținue, concurs.

Am găsit pe site-ul lor și câteva studii de caz, dintre care unul despre cluburi și baruri – aici.

——————
Cum poti folosi mobisite-urile si codurile 2D intr-o campanie? – Bogdan Apostol, Business Development Manager, Voxline Communication

Sunt mai multe tipuri de coduri 2D:

QR Code – quick response code, Data matrix, Cool Data Matrix, Sema code, etc.

Ele se decodeaza cu camera foto a telefonului mobil si te trimite pe un mobisite sau apeleaza un telverde. Ce tare ar fi sa faci QR Code spam – sa dea telefoane la numere speciale

Avantajul – potențial viral, conținut ce poate fi dat mai departe.

Pune-l cât mai vizibil pe ambalajul de produs mainstream.

Din punctul meu de vedere, e destul de important să ai o cameră de peste 2 MP la telefon ca să te poți juca cu QR Codes, pentru că e foarte importantă claritatea cu care e citit codul, altfel nu ai cum să accesezi site-ul.
——————-

Q&A Time

Prima întrebare este despre contintul codurilor 2D – poate conține mai multe date decât o simplă adresă de web, însă nu prea e relevant.
Numărul de utilizatori de internet pe mobil : 5 Milioane de telefoane conectate la internet

Doar 30% din telefoane – smartphones au auto-focus, care e vital pentru folosirea codurilor 2D – mi s-a răspuns și la întrebarea pe care o aveam, nu pot să decodez codul 2D pe iPhone-ul 3G

Microsoft a înregistrat un patent – coduri 2D color – aici

Cum se ating obiectivele pe mobile – simplu, apelează la un expert

————————————————
Sesiunea 3 – Workshp-urile

Specialisti din agentii in marketing digital si din companii active in zona mobile vor prezenta cateva studii de caz, vorbind despre strategia si tacticile abordate si, nu in ultimul rand, despre rezultate obtinute.

Studiu de caz Murfatlar – Maia Novolan, Director General, Syscom Digital, Daniel Negrescu, Director marketing, Murfatlar

Campanie – Sticla de 1 milion, continuată cu Sticla cu report

- se câștiga o mașină Fabia/zi + premiul cel mare 1 milion de lei – premiile au fost acordate la OTV
Maximul de intrări – 15-20.000 de SMS-uri/zi

Aporturi – produsele în sine(atât brand-ul cât și premiile)

Reactivări – 29% din 350.000 de unici, din baza de date – adică 350.000 de numere de telefon au cumpărat sticla de vin și s-au reînscris în campanie

Acum ajungem la cifra cea mai apetisantă – 168% o cifră mare de profit pe investiție(ceea ce e enorm)

(am filmat o mică dezbatere despre calcularea ROI-ului, o să apară mai târziu pe blog)

Concluzia – premiile mari puse ca și componente de loializare au contribuit la succesul campaniei.

Studiu de caz Casino Palace – Andrei Frimescu, Marketing & PR Manager, Casino Palace, Alina Constantinescu, Marketing Coordinator, Casino Palace

A început cu o tombolă – un mic formular pe care ni l-au dat pe mese. Să vedem ce trebuie să facem.

Mai primim bilete dacă suntem activi – mă simt ca la școală/training.

Tombola 777 de care ne vorbesc cei de la Casino Palace e organizată în 7, 17 și 27 a lunii, pe care îi aduc prin SMS-uri.

Au recunoscut că au început cu mici greșeli de bază de date, în 2003, când erau pionieri în domeniu.

Trimit în medie 6000 de SMS-uri pe lună.

Rata medie de participare este de 23%

”Orient Express” - filmul de Sergiu Nicolaescu a fost filmat în Casino Palace.

Și Becali a fost vehicul de promovare la un momentu dat, în prime time, la știri.

PartyTv – interactiune TV – Dan Boabes, Director General, Simplus

Brief-ul – temeviziunea ATOMIC rebranded, cu buget mic, are nevoie de o campanie care să îi aducă audiență.

Ei sunt în spatele serviciului de modificare a vocii cu ajutorul unui calculator. 90% din utilizatori nu au recunoscut vocile prietenilor. Inclusiv un prieten de-al lui Dan și-a sunat nevasta, ea nu l-a recunscut și după 5 minute își dădeau întâlnire.

Un alt serviciu – on screen chat pe TV, cu SMS-uri care apar pe ecran – cu nickname pe care îl folosești direct prin SMS – 30.000 de utilizatori înregistrați.

Ei au pus la punct switter.com – care interconectează SMS – Yahoo Messenger – Twitter

Studiu de caz Petrom – Ana Bulgar, Online Communication Manager Petrom, Mugur Patrascu, Managing Partner, iLeo

Campania a fost destul de simplă – făceai un plin la benzinărie, apoi trimiteai un cod prin SMS. Obiectivul a fost să genereze consum repetat, similar cu Murfatlar. Au reactivat clienții care au participat doar o data, cu rata de răspuns de 33% în prima etapă, 21% în a doua etapă. Interesul scade, dacă nu câștigi

Au folosit geotargetare în jurul zonei de 100 de metri din jurul benzinăriei și au preluat utilizatorii care vorbeau la telefon în zona respectivă. Vodafone a livrat numerele de telefon, pe care apoi Petrom le-a folosit la campanie.

98.000 de oameni – primul val – 6,8% au răspuns prin MMS, 4,4% au răspuns prin SMS
65(nu li s-a trimis)x65.000(li s-a trimis) de oameni în valul 2 – 5,2% au răspuns prin MMS, 3,1% prin SMS, iar cei care nu au primit comunicare 1,3% rată de răspuns
apoi au trimis și la 65.000 valul 2 – rata de participare a crescut la 4,3% cu geotargetare

Studii de caz Nokia si Ursus – Aurora Enghis, Mobile Media Manager, ArboInteractiv

Ne povestește ce se poate face pe mobile. Și afișările + utilizatorii unici din rețeaua ArboMobile – unele contorizate de SATI, de MStats sau de Mobile Stats.

Campanie : Nokia – Ovi
pe Hi5.com – Quizz despre telefonul tau, personalizat în funcție de telefon. La final erai invitat să te înscrii în Nokia Ovi(app store-ul lor)

Campanie: Ursus – Drumul Tău
pe Hotnews.ro – mobile, interstițial – cu 3 afișări/unici/campanie, cu 7 tipuri de rezoluții pentru bannere, cu trimitere spre landing-ul Drumul Tău – în care poți să îți introduci povestea. – Rezultate : CTR 0,45% și 3500 unici

Cum să ai succes pe mobile – bannere, participare, interactivitate, viralitate, reactivare și mix-ul cu alte medii.

Update: au fost 13 sesiuni, pe data de 13 Mai

Incepand de azi am primit in teste un minunat Nokia N900, cu care trebuie sa ma obisnuiesc sa scriu pana joi, cand o sa fac live blogging de pe el, la Mobile Marketing Conference 2010.

Tocmai am facut ultima poza cu iphone-ul, pe care il pun pe linie moarta pana lunea viitoare. Prima impresie despre telefon – m-am obisnuit destul de usor cu tastatura qwerty si Worpress se comporta genial pe el.

Trebuie sa ii instalez diseara niste aplicatii, sa vad ce poate.

Pana atunci, te las sa imi admiri noua jucarie

Later edit:

Simt nevoia sa fac un mic update la articolul despre Mobile Marketing Conference 2010, despre conferinta in sine si despre ce inseamna sa fii blogger oficial la tipul asta de evenimente.

Ce e un blogger oficial

In ultimul an am fost la destul de multe evenimente cu si despre online, de la care am scris, fie pe Twitter, fie pe blog, subiectele si concluziile principale, insa fara sa imi fi asumat asta anterior.

Ca blogger oficial pentru o conferinta, esti invitat tocmai ca sa scrii, atat din timpul cat si dupa conferinta. E un pic de responsabilitate inclusa in proces.

Am scris acum ceva vreme un ghid de live blogging si live tweeting pe care am de gand sa il aplic si sa il respect si de data asta. In afara de guideline, mai am cateva obiective personale din postura de blogger oficial.

- Sa redau cat mai exact si mai clar ideile principale ale conferintei
- Sa surprind cele mai bune imagini/cele mai importante clipuri
- Sa testez capacitatea lui N900 de a face fata la o conferinta intreaga – functionalitate si baterie

Ce este Mobile Marketing Conference 2010

Mobile Marketing Conference 2010 va raspunde la intrebari precum:

* Care sunt oportunitatile prin care mobile advertising-ul reuseste sa aduca brandurile mai aproape de consumator?
* Care este gradul de deschidere al utilizatorilor fata de mesajele publicitare primite?
* Cum poate fi masurat succesul campaniilor de mobile marketing?
* Care sunt elementele din publicitatea online ce pot fi imprumutate in marketingul mobil?
* Ce rol joaca operatorul de telefonie mobila in stimularea continutului, aplicatiilor pe telefon si strategiilor de marketing pentru branduri?
* Ce oportunitati de servicii si imbunatatiri ale functionalitatii retelelor se intrevad pentru anul 2010?
* Care sunt tehnologiile si serviciile cu impact major asupra industriei de telefonie mobila, atat in prezent, cat si pe termen lung?

Iar invitatii sunt: Maia Novolan, Director General Syscom Digital, Dan Virtopeanu, Director General Voxline,
Dragos Stanca, Managing Director F5 Realitatea – Catavencu, Michalis Kontos, General Manager Cosmos Mobile, Dan Boabes, Director General Simplus, Ana Bulgar, Online Communication Manager Petrom, Mugur Patrascu, Managing Partner iLeo, Adina Vlad, Managing Partner Unlock Research, Carmen Holotescu, Director General Timsoft, Andrei Frimescu, Marketing & PR Manager Casino Palace, Aurora Enghis, Online Media Manager Arbo Interactiv,
Bogdan Apostol, Business Development Manager Voxline Communication

LE: Mai jos ai evenimentul povestit pas cu pas.

Am ajuns la fix în sala PR Forum de la JW Marriot, după ce am parcurs un fel de labirint prin hotel, direcționați de cam toată lumea care ne vedea. Lăsând lucrurile astea la o parte, intru în pâine cu un mic citat de pe PRForum.ro/2010:

Ce noi provocari si oportunitati aduce anul 2010, ce functioneaza si, mai ales, ce NU mai functioneaza in contextul actual, dar si ce solutii viabile intrevad specialistii din industria de PR locala sunt doar cateva din subiectele incrise pe agenda celei de-a patra editii PR Forum, eveniment ce se va desfasura la data 23 – 24 martie 2010, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Prima dezbatere a zilei are ca temă leasdership-ul în afaceri și comunicare. Va fi interesant de văzut ce au de spus vorbitorii: Aliz Kosza, General Manager, Fabryo Corporation, Mihai Guran, Country Manager, Dell Romania, Marius Ghenea, Antreprenor, Crenguta Rosu, Managing Partner, DC Communication, Sorana Savu, Managing Partner, Premium PR, Alex Paius, Managing Partner, Image PR, cu Moderator Andreea Rosca, Publisher, Money Express

Se pare că și aici vom vorbi despre criză, despre cum se comportă angajații și angajatorii în contextul de față.

Aliz Kosza ne povestește cum la Fabryo totul merge bine, rezultatele au fost bune, ieșite din comun. Se ridică sprâncene de interes prin sală . Criza i-a ajutat să accelereze procesul de dezvoltare al firmei. Consumul nu s-a oprit, ci s-a diminuat, iar strategia lor a fost să preia cât mai mult din cererea existentă. Au lansat produse în plină criză. Încerc să concluzionez – strategia de business a fost motorul care a dus Fabryo pe profit, când toți ceilalți pierdeau. A fost un pic de show off, dacă mă întrebi pe mine LE: Le-au spus că o să le plătească salariile la timp și așa i-au motivat. Nimic nu crește productivitatea muncii(cu 14%) ca un pic de criză și frica de a pierde locul de muncă.

Sorana Savu a deschis subiectul valorii comunicării pentru organizațiile în criză – cine a comunicat, a câștigat. Vorbim aici de comunicare internă – e foarte important să conversezi atât cu middle managementul, cât și cu angajții obișnuiți, ultimii fiind cei mai importanți.

Crenguța Roșu ne face o comparație între clienții care au început comunicarea strategică înainte de criză vs. comunicarea strategică în timpul crizei – se aseamănă cu o stare de război, în care e foarte important să comunici constant și coerent cu trupele tale. Înaintea bătăliei finale, liderul vine și îmbărbătează trupele(clișeul american).

Mihai Guran vorbește în continuare despre luptă, război, ca metaforă a crizei. Ei au intensificat comunicarea B2C, cu toate că target-ul lor principal e, mai degrabă, B2B.

Și Marius Ghenea – el comunică și brad pesonal, element ce nu are de suferit în criză. Inclusiv în comunicare, trebuie să ne împăcăm cu ideea că există criza, e puternică și trebuie să te adaptezi în piață luând toate aspectele negative în considerare. Marius a observat o stopare a comunicării din partea managerilor care au început să aibă rezultate negative. Frica lor cea mai mare era de exagerările de presă – comunicat de presă cu rezultate negative = știre dezastruoasă. El ne dă exemplu piața de comerț online – ANPC a dat un comunicat : 166 de amenzi din 190 de companii controlate – 97% ilegale, asta în condițiile în care există mai mult de 1000 de firme de comerț online.

Credibilitatea nu este sinonim cu sinceritatatea – angajații sunt motivați de creștere, așa că nu le spui direct că te afli în scădere. Le dai un orizont de așteptare peste nivelul crizei. Degeaba le spui că ai probleme, ei nu vor fi mai motivați să tragă tare.

Internetul a adus discuțiile de la automatul de cafea mai aproape de urechile managerilor – se cunoaște vechea tehnică de mass-mailing către toată lumea din birou. IT-ul monitorizează mesajele respective (mai ales în corporații). Plantarea subiectelor credibile în conversațiile dintre angajați se face prin comunicarea încăpățânată pe toate canalele – cu clienții, cu angajații, cu managementul.(Sorana Savu). Costă mai mult, dar dă rezultate.

Un lider credibil trebuie să fie sincer și consistent. Fără cele două componente, credibilitatea dispare. Mai bine comunici ceva neplăcut, decât să nu comunici deloc. (Crenguța Roșu) Cu afirmațiile astea tocmai l-a contrazis pe Marius Ghenea.

Exemplu de credibilitate – sinceritate: Mesajul către organizație poate fi mai prost dacă spui tot. Unele lucruri nu trebuie comunicate – totuși e o abordare etică, dacă ești consecvent. Dacă managerul vine la birou cu o figură afectată, angajații se vor frământa – există probleme în firmă?

Am continuat dezbaterea pe tema sincerității ca element definitoriu în comunicare. Sunt două idei aici – unii care susțin că manipularea angajaților e negativă, iar ceilalți care susțin că o comunicare selectivă poate fi mult mai motivantă.

O întrebare foarte bună din partea Andreei Roșca – Cum te confrunți cu faptul că angajații tăi au bloguri?

Marius Ghenea recomandă uberVU. Nu poți reacționa instananeu, însă trebuie să iei măsuri cât mai repede posibil, mai ales dacă mesajul e unul puternic negativ. Trebuie să ai cât mai multe canale de comunicare – bloguri, Twitter, Facebook.

În Fabryo se practică ceaiul de la ora 5, cu Aliz, la o prăjitură – ușa deschisă. La început, s-au făcut scenarii cu HR-ul, apoi au început angajații să clarifice zvonuri cu managementul.

Sorana Savu punctează transformarea comunicării interne în comunicare interpersonală și renunțarea la discursul scorțos și corporatist. Dacă o comunicare din partea managementului ”sună” ca liderul cel mai credibil, atunci ea va avea credibilitate, la rândul  ei.

Ghenea se pare că este unul din susținătorii social media – ne-a vorbit de utilizarea Wiki-urilor în companii, ca instrument de comunicare internă – mult mai democratic. Totuși, Sorana Savu ne dă exemplu industria producătoare, unde angajații nu au acces la mail, internet și nu există problema.

Comunicarea trebuie să aibă în spate cineva foarte responsabil – care să poată să intre în conversație cu necunoscuți. Un country manager poate aduce cu el în conversație întreaga organizație – există interdicții de comunicare mari la nivel de corporații.

Comunicarea și Marketingul merg mână în mână, deci investițiile ar trebui să meargă spre amândouă. PR-ul nu suplinește eforturile de marketing și publicitate – nu poate avea frecvența, repetitivitatea și controlul mesajului. PR-ul aduce argumente.

“Managerul nu trebuie să stea el pe Facebook”

Ghenea vorbește în încheiere despre Google Bombing, ca publicitate negativă și despre retragerea informației – cost foarte ridicat.

Aici se încheie prima sesiune din PRForum.
——————————————————
Urmează pauza și sesiunea specială, cu Pascal Beucler – Chief Strategy Officer la MS&L Group.

Conversatia trebuie sa fie multidirectionala, spre deosebire de comunicare, care este unidirecțională. Se face trecerea de la informare la inspirarea oamenilor, lucru mult mai greu de facut.

Cu părere de rău nu prea am ce să scriu, din fluxul de platitudini. Nici macar prezentarea nu e extraordinar de bine realizată: text scris mic

da, internetul este noua agoră. Consumatorii sunt oameni, piețele sunt conversații, get my point?

Exemplu dat: starbucks – cel mai bine implicat brand in Social Media. Proiectul lor – “my starbucks ideas” 17.000 de idei generate intr-un an. 25 dintre ele au fost alese și puse in aplicare.

Cum se începe o conversație?
Ascultă, evaluează, construiește, monitorizează

Cum convingi un CEO bătrân să accepte programe de social media

Pepsi – Refresh Peoject – Calin Clej, mkt manager ne prezintă informații la zi, despre proiectul Refresh. Nu va da prezentarea după eveniment.

Comunicarea s-a mutat complet online – nu mai exista comunicare offline. In mediul acesta, marketerii trebuie sa gasească purtătorul de cuvant.

Publicul țintă se împarte în funcție de interacțiune:

1 experimenteaza povestea brandului, 9 promoveaza povestea și 90 doar ascultă.

Bârfa e cel mai important canal de comunicare, e modul prin care se află lucurile noi. Acum bârfa poate să capete orice formă, fie ca este un articol, un tweet sau un like/comment.

———————————————

Sesiunea II: (R)evolutie in media – printre speakeri @btholteanu, @bobbyvoicuro, @victorka #prforum – aș rezuma-o așa:

A început bine sesiunea asta – jurnaliștii se simt nebăgați în seamă în mediul online. Avem nevoie de amândouă mediile – online și offline, din punct de vedere al PR-ului nu se canibalizează, deși cele două medii sunt văzute ca un ”mariaj nefericit”.

Presa are două funcții: Searching și Browsing – caută și mai vede ce se mai întâmplă. Ambele funcții s-au acoperit de Google și Facebook, ei au omorât publisherii tradiționali Viitorul presei scrise este să trăiască în tramvai și autobuz – asta până când intră Kindle puternic în România și dispare și de acolo.

S-a lăsat cu distracție – nu se poate reproduce pe blog – s-au luat unii de alții – new media de old media, moșul de adolescent și invers(vorba lui Bobby)

Îmi amintește de dezbaterea Bloggeri vs. Jurnaliști de la RoNewMedia de anul trecut, când discuția o luase spre calitatea jurnaliștilor, traficul pe site-uri de știri, bloguri. Inidicatorii cei mai buni sunt cei de interacțiune și de ”engagement”, nu cei de trafic, pentru că traficul poate fi falsificat destul de ușor – clickfarms, roboței, etc.

Ce înseamnă engagement?
- reacții: comentarii, articole pe alte bloguri, tweet-uri, apariții pe Facebook

Problema PR-istilor – comentariile de după articol creează crize, deci toate comentariile de la articolele din variantele online ale ziarelor și revistelor au generat crize.

Bobby povestește din politica de comentarii: ”Cenzurezi pe oricine care te face prost, dar nu-ți spune de ce”

Marea problemă a clienților este că vin postacii pe diverse plaforme și pun comentarii negative. Dacă ștergi post-urile respective, îți mai cumpără publicitate. Dacă faci asta, distrugi comunitatea. Ce faci în cazul ăsta? Împingi moderatorii la înaintare Verifici IP-urile, verifici mailurile și decizi dacă face antireclamă.

Online-ul pare ca un liceu de cartier și clientul ”the new guy” – toată lumea are ceva cu el și comentează de nașpa. Așa se întâmplă când nu știi cum să reacționezi la critici

Pe final, se discută despre posturile plătite – dacă ar trebui marcate sau nu și ce relevanță mai au, în fața cititorilor. Unii ajung să vâneze așa-zisele advertoriale.

Concluzii: Foame de conținut foare mare – dacă se închide Mediafax-ul o săptămână, media din .ro moare. Trebuie creat conținut online special, nu doar copy-paste din print.

———————————–

Workshop – Eficiență și creativitate în campanii de comunicare

Lansarea Lipton Ice Tea de Zmeură în România

Noul sortiment de Lipton Ice Tea a fost lansat printr-un eveniment care a prezentat beneficiile consumului de ceai: „sursă de antioxidanţi şi flavonoizi”, „fără conservanţi şi fără coloranţi”, zmeura oferă un conţinut bogat în fibre, mangan, fier şi foarte multă vitamina C”.

Zmeura e cenușăreasa fructelor. Ei au vrut să schimbe asta, să redea demnitatea zmeurei în sufletul consumatorilor. Campania de PR a fost pentru zmeură – susțin zmeura. Au luat oamenii din asociația producătorilor independenți de zmeură în România. Lângă ei, i-au pus pe iubitorii de zmeură.

Probleme – zmeura de aur – premiul pentru cel mai prost film al anului.

Au propus schimbarea numelui festivalului în ”cactusul de aur”, au încercat să facă zmeura fructul anului 2008 și au încercat protejarea zmeurei care crește liberă în natură. Au făcut petiții, flashmob-uri, virale, de toate
Campania s-a încheiat cu o întrunire misterioasă a fanilor zmeurei, într-o clădire veche – asociație secretă cu geeks de zmeură.

A avut peste 50 de apariții în presă, pentru campania de PR.

Obiectivul: Zmeura să fie în atenție – atins!

Al doilea studiu de caz:

Experiență vs. Amintire – buzz vs. top of mind.
1982 – Pinocchio – era o actriță de 41 de ani. deși piesa a fost bună, amintirea a rămas de dezamăgire a unui băiat de 6 ani.

”cel care experimenteaza”
”cel care își amintește”

Dintr-o experiență păstrăm doar amintirea.

Amintiri anticipate = așteptările omului față de o experiență viitoare. Oamenii vor să își dea seama dacă amintirile merită experiența – să o anticipeze.

Renault – 2009 – întinerirea gamei

Campania a fost contruită pe șablonul de povestire cadru, cu mici povestiri pentru fiecare campanie de lansare a fiecărui model Renault din 2009. Punchline: ”Tata spune că e o mașină nervoasă”(fiica lui Dan Petrescu) – pentru Laguna. Pentru Clio III – povestea a 3 vedete care conduc mașina. Au construit o poveste despre familie și design – film de 15 minute cu lumini și umbre – la conferința de lansare.

Renault Golf Cup – concurs de golf, în grup restrâns – legat de o poveste a Renault.

Renault F1 Village – show de F1 în București.

Contează amintirea, nu experiența! Degeaba e totul perfect, dacă e perfect în platitudine. Nu va fi reținut.

Al treilea studiu de caz – schimbarea de percepție asupra margarinei – Unilever – Rama

Consumul de margarină din România este scăzut în comparație cu alte țări, mai dezvoltate. Hopa! Străinii evoluați mănâncă mai mult plastic decât noi. Nu știam asta. *Nu există mai mult de 5 consumatori de margarină în sală la PR Forum*.
Margarina este o grăsime bună – fără colesterol.

Consumatori negativi:
- margarina nu e bună – e foarte procesată, artificială
- margarina produsă prin hidrogenare – acizi trans, care nu sunt buni pentru sănătate
- consumă margarină, dar din obișnuință

Margarina poate fi produsă acasă – uleiuri vegetale(rapiță, in, floarea soarelui) + grăsime vegetală de plamier + apă + emulsificator – lecitină

Campania a fost îmbrăcată în jurul grăsimii pozitive vs. grăsimea negativă și eliminarea hidrogenării din procesul de producție. E în desfășurare campania – 6-8 luni va dura.

Tot respectul pentru nivelul de pregătire al Lilianei, în materie de margarină, chiar dacă au existat multe argumente contra produsului.
———————————————–

Social media cu Radu de la Kinecto – cică ar lansa în două săptămîni primul proiect pe Last.fm. Interesant de urmărit.

Urmează lansarea MODU – telefonul modular

Dov Moran – inventatorul USB-ului a fost la lansarea telefonului. Schimba cu totul percepția despre telefonul mobil. Și totuși, s-a lansat printr-o conferință de presă clasică + un comunicat de presă HTML, cu linkuri către Social Media. La conferința de presă a fost folosit un twitter Wall, de unde oamenii care nu au fost la fața locului au aflat despre telefon.

Speechul lui Dov Moran a fost transmis live pe pagina de Social Media press release.

101 articole in 7 zile – pe bloguri și social media.

Libra Bank – paginamedicala.ro – site-portal-comunitate pentru medici. Au strâns o comuintate de peste 5000 de medici, cărora le-au oferit consiliere finaciară și acces la fonduri structurale, informații medicale de ultimă oră și piață de echipamente medicale.

Cea mai mișto chestie – Sfaturi de la client, pentru agenții – Ai surprins clientul? Le-ai depășit asteptările? I-ai emoționat?

Ultima prezentare a zilei – Ionuț Oprea, STANDOUT – think events, not adverts

Social media îți oferă engagement mare și răspândire virală – dacă natura campaniei permite efecte de genul ăsta. Online-ul generează efecte directe.

Atunci când implici un grup de influențatori în social media, închiriezi și comunitatea lor – e ca și cum ai plăti prezentatorul unui eveniment. E important să implici un număr critic de influențatori și să ai un mecanism interactiv de campanie, care să implice audiența într-un mod interesant. Viralul nu poate fi viral, dacă nu este ajutat puțin(viral seeding).

Funcționează foarte bine concursurile.

Studiu de caz – Germanos Wishlist – a generat peste 2 milioane de afișări(din care peste 1,2 milioane din partea utilizatorilor) și sute de widget-uri și apariții pe bloguri, Facebook, Hi5.

Concluzii:
Blogurile și Social Media funcționează cel mai bine într-un mix de comunicare, folosind și canalele tradiționale.

Azi am stat pe bară cu scrisul, ca să am inspirație și fler pentru live blogging-ul de la Online MeetUp 5. Editia e despre real-time web, așa că nu aveam cum să nu fac ceva real-time, ca să consemnez ideile importante.

Ne-am obisnuit sa interactionam asincron cu utilizatorii nostri, noi sa producem continut si servicii, ei sa le utilizeze, si sa interactioneze cu ele, noi sa ii observam, sa analizam cum au utilizat si au interactionat cu ce le-am oferit, si apoi sa imbunatatim ce putem in functie de reactia lor. Daca ne scriu un email, sa le raspundem intr-un termen rezonabil de 48-72 ore. Daca ne telefoneaza, sa incercam intai sa le rezolvam automat problema prin intermediul unui robot.

(citește tot articolul de pe blogul Online Meetup)

Inivtatul serii este David J. Carr, Digital Strategy Director la Chemistry Group
, el o sa ne povestească modul în care internetul a devenit real-time, din perspectiva UK, unde rata de penetrare a web-ului este de aprximativ 90%. Stai pe fir, că vin update-uri în momentul în care începe.

Miți a dat startul Meetup, cu anunțul intrării Orange Romania în IAB(Interactive Advertising Bureau), asta nu înainte să spună ”La Mulți Ani” doamenor și domnișoarelor din sală.

David și-a început prezentarea cu câteva citate celebre, despre cum câteva produse nu aveau nicio șansă ca să ajungă la cota de piață pe care o dețin în acest moment – cum ar fi Steve Balmer despre iPhone(cănu ar avea cum să ajungă cunoscut la nivel global). Apoi ne punem problema real-time web-ului.

Real-time web-ul înseamnă live și now – oamenii au început să contribuie din ce în ce mai mult cu conținut din viața lor. Am ajuns la nivelul la care avem mai multe canale prin care ne facem viața cunoscută – Flickr, Twitter, Facebook, Youtube(avem deja nevoie de laptop-uri dual screen ). De aici a apărut nevoia de real-time search – care să afle instantaneu cele mai noi informații, fluxuri, să organizeze gălăgia de pe internet.

Cea mai mare aplicabilitate a real-time web, dar și cea mai mare provocare este relația real-time cu clienții(exemplu @tweplforce – BestBuy). După cum spuneam și pe blogul MeetUp, managerii trebuie să învețe să dea putere și pregătire angajaților care intră în contact direct cu clienții – să le dea putere de reacție real time.

Real-time web-ul a generat nevoia de aducerea în prim plan a ofertelor foarte sensibile la timp – în câteva ore, zile(ghelir.ro), care trebuie date către cât mai multe persoane. Impactul cel mai mare s-a văzut în e-commerce, unde oamenii au început să se organizeze în grupuri de negociere, ca să poată obține un preț mai bun. Real-time web-ul a distrus mitul analyticelor, a advertiserilor care vând doar afișări, pentru că, în real-time web, un utilizator poate petrece ore întregi pe un website, cu o singură afișare – coșmar pentru CPM

Problemele cele mai mari ale real-time web-ului sunt cele leagate de fluxul enorm de informații, pe de-o parte, iar, pe de cealaltă parte, user-ii se plictisesc din ce în ce mai repede de tine, ca și advertiser, mai ales dacă nu îi dai suficientă atenție.

Care e beneficiul? Ce ne iese din real-time web? Viitorul este mobil – deși de cam 5-6 ani se tot vorbește de anul mobilului. David spune că 2009 a fost anul mobilului, însă noi eram prea obișnuiți cu ideea, încât nu am băgat de seamă. De vină au fost iPod Touch și iPhone, care au dus utilizarea Social media de pe telefon la 65 de milioane de utilizatori.

S-a schimbat perspectiva lansărilor de mobiule – producătorii se concentrează pe serviciile oferite de terminal – Facebook, Youtube, Aplicații mobile, etc. Un exemplu foarte fain – Square – extensie de e-payment, folosit în mod similar cu cardul.

Ofertele pe mobil au devenit din ce în ce mai location-aware, livrându-ți rezultate în funcție de locul în care te afli.

În altă ordine de idei, am intrat într-o mică digresiune despre augmented reality, care părea să fie revoluția anului trecut. E doar un exemplu, toată ideea real-time web-ului este cî ne crește raza de intreracțiune și ne crește complexitatea relațiilor, care generează mai multe experiențe LIVE, atât online cât și offline.

Viitorul este al oamenilor care vorbesc cu oameni și nu al robotilor care vorbesc cu oameni.

*de urmărit prezentarea lui David, e plină de exemple de campanii faine, cu ajutorul real-time web, însă va apărea pe blogul Meetup, după eveniment*

Update: am făcut rost de prezentarea lui David J. Carr, de la Online MeetUp

O brutărie trimite pe Twitter anunțuri în momentul în care a ieșit din cuptor o tură nouă de produse de panificație. Really cool

Experiențele real-time au deschis posibilitatea implementărilor unor idei noi, amuzante, interesante, live.

24% din utilizatori au produs conținut pentru concursuri.

Oamenii cer din ce în ce mai mult experiențe live, relevante și interesante. Ce înseamnă asta? Trebuie să fii un filtru pentru clienții tăi – să îi ajuți să găsească partea de comținut care e relevantă pentru ei. A trecut vremea ”vreau un website” – acum vrei o plaformă cu care să comunici cu clienții tăi.

Brandurile vor avea un rol cheie în modul în care clienții obțin valoare din interacțiuni. Atât.
—————————-

Acum întrebări:

Cum treci la real-time? Experimentează! Începe de la mic și treci apoi la mai mare, învățând.

Ce unelte ai la dispoziție, ca să cuantifici real-time web-ul, interacțiunile? Identifică triburile – grupurile de discuții în care se menționează brandul tău – asta în afara uneltelor plătite. Dacă apar interacțiuni negative, în cazul în care sunt atomizate, e mai bine să le lași să moară vs. să le dai atenție și să crească în dimensiuni. În niciun caz să nu le trimiți la departamentul legal

Real-time interaction – inseamnă investiția în infrastructură și în staff.

Twitter și Facebook – asincron
Telefonul este ”cel mai real-time”

A apărut paradoxul real-time-ului – în loc să reducă numărul de oameni implicați în interacțiunea cu clientul, așa cum își doreau retailerii, de exemplu, să reducă nr. de call-centers, a mărit numărul de oameni de la customer support – nu se poate prevede exact ceea ce va zice un utilizator, cu ajutorul scriptului, deci trebuie să fie prezentă o persoană la consolă.

Un angajat de la @vodafone a publicat un tweet (nu le plac homosexualii) – care a făcut înconjorul lumii. Chiar dacă Vodafone a reacționat foarte bine, evenimentele au avut efecte ulterioare. Problema a fost că pățania a rămas în Google Search, în prima pagină.

Cum faci analiza cost-beneficiu între real-time și asincron? David a dat un exemplu – O2 în UK a dat afară manageri și middle manageri, redirecționând banii spre relația cu clienții. În Europa au fost irosiți 384 de miliarde de euro din cauza suportului prost oferit de câtre companii clienților – probleme soldate cu reacția de respingere față de acel brand și mutarea la competitorul direct.

The End.

Documentul(nu pot să îl mai numesc articol) se întinde pe 2700 de cuvinte.

I-am făcut un mic cuprins, ca să îl puteți folosi mai ușor, pe sesiuni și timp:

09:00-11:00 S E S I U N E A I

WHAT’S NOW – A peek inside the Social Networks in Romania – Adina Madularea, Daedalus Millward Brown

WHAT’S HOT – Contradictions in Social Media – Bob Rapp, Vodafone Group

WHAT WORKS – An user experience story – Michael Köster, Microsoft – Todi Pruteanu, Microsoft Romania

WHAT’S NEXT – Today’s hidden dangers – Stefan Tanase, Kaspersky Lab

11:30-13:00 S E S I U N E A I I

WHAT’S NOW – Room raiders 24/7 – how your social persona lets everyone peek into your personal life – Bogdana Butnar, MRM Worldwide

WHAT’S HOT – Future of Social Media – Sharifah Amirah, Frost & Sullivan

WHAT WORKS – Internet on your mobile. Beyond news and games – Stephanie Jackson, Vodafone

WHAT’S NEXT – Collaborative Web – Mihai Pricope, Adobe Romania

WHAT’S NEW – Brands and bloggers – Radu Ionescu, Kinecto

14:00- 15:30 S E S I U N E A I I I

Blogging – Part 1
Alex Cristache, Blogsessive.com – Organize your blog like an A-list blogger (15′)
Alex Negrea, Buddha.Voce.ro – From Blogger.com to Pro Blogger (15′)
Costin Cocioaba, IBU ProTV & Re:Fresh.ro – How to promote your blog brand (15′)
Catalin Zorzini, Inspired Mag- Launching a niche blog (15′)

16:00 – 18:00 S E S I U N E A I V

Blogging – Part 2
Ionut Oprea, StandOut – Blogvertising (15′)
Bobby Voicu, FTW – to be announced (15′)
Radu Spineanu, 2 Parale – Affiliate Marketing (15′)

În afară de sesiunile propriu-zise de la Webstock, în pauze ne-am mai întâlnit și cu alte evenimente menționabile.

Iri, care a organizat Wordcamp(miercuri și joi), ne-a încântat cu un mic truc de jonglerie, cu ajutorul bilelor antistres de la Kaspersky.

Viorel Spânu s-a plimbat prin pauze cu un balon plin cu heliu. De balon era agățat un iPhone care făcea poze la intervale regulate și le trimitea pe Twitter – air view de la Webstock.

Nu în ultimul rând, am avut magicieni, care au strâns jumătate din oamenii prezenți acolo. Pe mine nu m-au prins, așa că am stat la povești prin alte părți ale sălii.

Pe final, am urmărit din spate gala de premiere. Cristina Chipurici(Pyuric), de la Monden.info prezentat alături de Manafu premiile de anul acesta. Au fost pe scenă următorii:

Categoria Publishing :

1. AdWorks cu KissFm.ro
2. AltIasi
3. Foodcrew.ro

Categoria Utility:

1. MBDragan cu Yahoo! Maps for iPhone
2. Timetonote.ro & Gorila.ro
3. Octet.ro

Categoria Virals:

1. Interviu cu Adi Despot – reloaded
2. HappyFish cu Vin Vamaiotii
3. BiggerBalls.ro

Categoria Social Networking:

1. LG Romania cu Pixeli pe monitor
2. Metropedia.ro & Doctorbun.ro
3. GetOnepage.com

Categoria User Generated Content:

1. Tpu.ro
2. Turismpedia.ro
3. Albumdefamilie.ro

Categoria User Generated Contet (brand projects):

1. Avon cu Avon Skin Soft
2. MBDragan cu I dare u
3. Loreal cu Centenar Loreal – Romania esti frumoasa

Categoria Video & Audio:

1. Jurnaltv.md
2. Filmic.ro
3. AlegeriTV

Categoria Company & Brand Blogs:

1. MBDragan cu ArcaLunar.com
2. MBDragan cu MBDragan Blog
3. Bmwblog.ro & Pay Per Click

Categoria Blogging Campaigns:

1. Viatadupacolectare.ro
2. ZappBuzz
3. MBDragan cu Sono Music

Categoria Microblogging Projects:

1. Tweetvisor.com
2. JavaCompany cu Twtask.com
3. ITNT cu Spixii

Categoria Content Aggregation:

1. Balaur.ro
2. Vivi cu Harta Politicii
3. Ubix.ro

Categoria Others:

1. Firestarter.ro
2. MBDragan cu The Office Project
3. Blogu.lu/

sursa – refresh.ro

Cred că cel mai tare moment a fost cel în care s-a încercat un streaming live cu Vivi, pe Skype, proiectat de ecranul lateral. Bietul om abia ne înțelegea, pentru că avea latență de 10 secunde.

Revenind la premii, și noi, am câștigat un premiu prin iLeo, cu locul 2 de la Blogging!

Să vedem ce o să fie și în 2010 – sper să am 1-2 proiecte înscrise până atunci

Cele mai ”hot” rețele sociale de prin România – Facebook, Twitter și Hi5.

Cum?

Blog, discuți cu experții, discuții de grup cu cei mai activi utilizatori
Grupul țintă al studiului – 18 – 30 ani

4 puncte de vedere – expert, U(Facebook)-U(Twitter)-U(Hi5)

Twitter

Utilizatori – early adopters, bloggeri, au ceva de spus, concentrați pe networking; autopromovare
Oamenii așteaptă o comunicare directă. informații.

Userii de Hi5 nu au nicio idee despre userii de Twitter si vice-versa, divergență de interese.

Facebook – pe Twitter se află liderii de opinie, cei care au ceva de spus, îi ascultă pe userii de Twitter.

Experții – cei care citesc blogurile, tinerii, cei care folosesc Word Of Mouth în decizii, concentrați pe nevoia de apartenență la grup

Facebook – rețeaua care conteză
Utilizatorul – intimitate, control, dacă se simte invadat, te blochează
- locul unde se împărtășesc pasiuni
- loc de relaxare, divertisment

Twitteriștii zic că pe Facebook sunt oameni OK – locul unde găsești

Userii de Hi5 – pe Facebook se găsesc modele aspiraționale – Facebook e mai pentru oameni elitiști și rafinați, un loc mai select și rigid

Hi5 – OTV ul Romaniei – cea mai mare audiență de care toată lumea se ferește cocalarii și pițipoancele netului

Există userul nostalgic de Hi5 care are cont și pe Facebook și vede Hi5 ca New York – loc mizerabil unde lumea e la locul ei – interesantă comparație

Hi5 e locul unde se simte lumea apreciată și primește atenție – tineretul
Hi5 e locul nostalgiei celor batrani

Se caută distracție și atneție – nothing new here

Userii de Twitter despre Hi5eri – not ok, îți vine să îi împuști
Userii de Facebook – sunt mai toleranți decât cei de pe Twitter, nu îi resping, dar tot la superficialitate se referă, entertainment de calitate joasă – umor de ”Vacanța mare”

Concluzii

Hi5 – Orientare către sine, nevoie de atenție
Twitter – Dezvoltare, realizare, inspirație
Facebook – Stabilitate, dependență, apartenență

Între Hi5 și Twitter nu există suprapunere deloc, spre deosebire de Facebook-Hi5, unde userii pot fi pe ambele medii.

Scurtă caracterizare a tipurilor de branduri în funcție de mediu:

Band pe Twitter – înțelepciune, umor sofisticat
Brand pe Facebook – protecție, apartenență, premium
Brand pe Hi5 – răsfăț personal, sexualitate, marcă populară, economy

Multă lume din sală are și cont de Hi5 și de Twitter – testat în sală de Doru Panaitescu

S-a încheiat prezentarea
———————————————

Contradicții în Social Media

Bob Rapp – Vodafone – încearcă un experiment – oamenii se ridică și întreabă ceva personal pe cineva care nu cunosc unii sunt încântați, alții nu

Prima lecție de contradicție în Social Media – nu multă lume vrea să spună chestii personale oamenilor pe care nu îi cunosc.

Bob ne arată harta cenzurii în lume – locuri unde poți fii reeducat pentru ceea ce scrii pe blog/Twitter au spui liber. Harta arată surprinzător de plină de cenzură, mai ales în locurile unde regimurile politice sunt nedemocratice.

Din sală – majoritatea oamenilor au citit știri pe telefon-internet și nu din ziare

Social Media = dialog social – cât de simpatici vrem să fim azi – mulți la mulți

News – Facebook a făcut ieri suficienți bani încât să își poată plăti serverele

”With great power comes great responsibility” - Spiderman – despre internet și social media. Tot ce faci pe net are efecte în offline.

Twitter – e un loc unde majoritatea vin la petrecere – beau 2 beri , pleacă și nu îi mai vezi niciodată

Bob a arătat un clip – How to stalk people în social media – cum poți să îți urmărești copiii pe social media. E adevărat, mama îmi citește blogul și mă sună după aia
Facebook – mami te adaugă ca prieten, se uită pe pozele fiului, îi scrie pe wall, ca și cum ar fi lângă el. Sfat – nu da add mamei tale pe Facebook

Sfat: Fii sincer pe social media – dacă minți, sigur se va găsi cineva să te investigheze și să te dezgroape

Manafu: avem bomboane pentru cine pune întrebări

Vodafone are un ghid de social media – ce să publici, câteva puncte de ghidare pentru angajați. Încă nu e accesibil public, ci doar pentru angajați.

Vodafone Romania pe Twitter – @vodafonebuzz și pe Youtube – http://www.youtube.com/user/vodafonebuzz

Gata, pauza!
—————————————————

Microsoft – webdesign și webdevelopment – Todi Pruteanu

De ce oamenii/produsele de MS se aseamănă cu ceapa – au multe straturi

Anunț – se lansează Silverlight 3 în România – ”un fel de Flash, deși nu-mi place comparația”

A user experience story – cu Michael Köster

- omul a lucrat în ilustrație înainte să vină la Microsoft
- ne povestește despre experiența utilizatorilor, care nu e must have în momentul ăsta, deși ar trebui să fie
- e foarte important cum se simte utilizatorul pe site, nu că e construit în Java/Flex/Silverlight
- produsele trebuie să placă ochiului – ne place, cumpărăm

Omul este un copy paste developer – dacă merge să ia ceva cod de altundeva și să îl integreze, e perfect, dacă nu, merge la un profesionist.

Michael Koster: e usor sa creezi un design frumos la un site , daca nu are si functie e arta

Ne prezintă o aplicație cu care poți să vezi ce cutremure au fost recent prin lume. Aplicația folosește multe API-uri de la câteva platforme globale – Google Maps, Flickr, etc.

A venit cu Wiimote, deși Xbox 360 ar fi fost mai bun – a integrat Wiimote cu aplicația și poate să o folosească pentru navigarea prin aplicația 3D pe care a prezentat-o.

Uuser experience) contribuie foarte mult la conversia vizitatorilor în clienți. Dacă lumea nu cumpără, atunci la UX trebuie să ne uităm și să adaptăm.

Exemplul cel mai bun de UX – iPhone

Grafica nu este centrul UX, ci faptul că ea contribuie la facilitarea experienței utilizatorului. Nu contează dacă un site e shiny, dacă faptul că e shiny nu contribuie la convingerea omului să cumpere produse de acolo. Așa că aveți grijă cum faceți designurile de site-uri – eu așa o să fac.

Quick fact: 25% din utilizatorii de net au Silverlight – restul nu. Față de Flash, care are peste 90% suport.

Pauza de 30 min
——————————————

Kaspersky – Social Media și virușii

- nu există securitate 100% – da

11 incidente ce au marcat Social Media

• ianuarie 09 – Spam pe LinkedIn – cu profile de oameni semidezbrăcați și linkuri periculoase. SEO hijack pe Google – nume persoană celebă+naked pictures
• februarie 09 – Tool de Spam pe Twitter – automatizarea reclamelor și follow x oameni
• aprilie 09 – K55 worm – pe Twitter ce se răspândește din profil în profil
• aprilie 09 – adminul de Twitter a fost spart prin Social Engeneering = adminul de Twitter publicase info personale și omul care a spart interfața, a găsit răspunsul la o întrebare de securitate de la alt site.
• Mai 09 – Email harvest pe Twitter – căutarea de adrese de mail prin Twitter Search => atacuri personalizate
• Iunie 09 – Spam pe Trending Topics de Twitter și un serviciu Cli.gs – spart și hijacked – au și dispărut. Dacă bit.ly ar fi spart, ar fi o mare mare problemă . Și Guy Kawasaki a avut probleme cu contul de Twitter, care a fost spart și trimitea Troieni de Mac și de PC.
• Iulie 09 – Pe Facebook și Myspace au fost niște viermi în mesajele private – KoobFace – videolinks(l-am văzut și eu )
• August 09 – Twitter DDoS attack – a căzut Twitter câteva zile pe web și pe API

Rămâne să vedem ce alte tipuri de atacuri o să mai vedem.

Acum chiar e pauză = 15min

————————————————————————

Back live de la Webstock!

Room Raiders – Bogdana Butnar – MRM

-prezentare despre social networks din perspectiva utilizatorilor

Poți să tragi foarte multe concluzii din ce are omul în casă / pe profilurile de Facebook/Twitter/LinkedIn/Hi5/Neogen/etc. – parafrazarea a unui citat din Malcolm Gladwel – The Tipping Point

Practic, pe rețelele sociale îți primești oamenii în casă și le arăți lucruri despre tine – nu controlezi ceea ce faci pe social networks, pentru că nu poți să mai scapi de ceva care a fost publicat. Toate rămân acolo pe vecie!

Cele mai tari faze de fail pe Facebook – http://facebookfails.com/

Dacă ai multe updates pe rețelele sociale, poți să dai de înțeles că nu prea muncești

Ai grijă ce publici pe Twitter și Facebook, că s-ar putea să te spioneze concurența.

Dacă schimbi statusurile de relație de pe Facebook, poți să generezi o telenovelă. Bogdana ne explică de ce se stârnesc comentarii așa – că totul e public prin definiție.

Dacă vrei să afli cum să faci profilul de Facebook privat, intră aici.

Ceea ce faci tu pe Facebook îți afectează viața personală în mod grav – când te cerți cu cineva, afli toate update-urile de la fost/fostă – foarte neplăcut. Apoi ajungi la poze – tu cu ea, ea cu ălalalt, grozav, nu?

Ceea ce faci tu pe Facebook îți afectează viața profesională în mod grav – ce faci când intră angajatorul/clientul pe Facebook/Twitter și vede ce faci în viața privată. De exemplu, dacă zici pe Twitter că pleci din firmă și vede șeful înainte să îi spui, e nasol.

Dacă intri pe un social network, îți vinzi viața cu un click pe Terms of Service – agree :

Frumoasă prezentare – multe aplauze!

————————————————

Next prezentation – Sharifah Amirah, Frost & Sullivan – Social Net-working

- cere un voluntar de 30-40 de ani, ca să fie timekeeper

E o prezentare plină de grafice și cifre, despre cum va folosi corporația Social Media în viitor – concluzia – este loc destul

Influențator = cineva care poate convinge pe altcineva din sală să cumpere ceva – studiul arată că sunt 10% influențatori în rețelele sociale -cei către care e bine să îți targetezi mesajele

Similar cu Bogdana – să nu presupunem că ce punem pe net e privat – nu e! Aveți grijă ce puneți pe net.

————————————————

Next,

Stephanie Jackson, Vodafone – Mobile Internet

Primul test – puțini oameni nu folosesc internetul pe mobil. Majoritatea o fac. Doar suntem la Webstock 2009. Din nou, prezentarea e plină de research și statistici, grafice – vedem trenduri în creștere peste tot în lume, cu toată criza asta cu tot.

Oamenii stau pe net pe mobil pentru că vor să fie conectați mereu, vor să afle lucruri noi. Stau majoritatea timpului pe social networks.

De ce nu folosesc oamenii netu pe mobil – că nu au nevoie, că e scump, că nu e clar la ce folosește

Companiile vor pe mobi, pentru că au acces continuu la consumator și pot beneficia de buzz imediat.

Cum se fac bani din mobile : reclame, producție de aplicații, magazine mobile, producție de reclame, intermedieri. – se monetizează ușor și are CTR mare(peste 1,15%, mai mare decât pe web)

Branduri pe mobil – luxury, gadgets, mașini, ong-uri, bere(FMCG)

—————————————————————–

Mihai Pricop , de la Adobe (va vorbi despre – Collaborative Web) , ne povestește că nu prea se pricepe la social media – abia de curând a învățat să adauge oameni pe Facebook.

tipul a făcut un pic de caterincă la început apoi a continuat așa.

Net=instant satisfaction

Deci prezentarea a fost despre Adobe Collaboration Center – nu prea am înțeles mare lucru din show A fost draguț, dar nu foarte clar.

——————————————————————-

Prezentarea lui Radu de la Kinecto o găsiți la articolul despre Orange Online Meetup

——————————————————————-

La prânz am avut ocazia să îl cunosc pe Bob Rapp, de la Vodafone și despre care o să vă spun mai multe despre el într-un articol mâine luni

——————————————————————-

După prânz, a început secțiunea de workshopuri și sunt prezent în sala de Blogging:

Aici vorbesc astăzi în prima parte :

Alex Cristache, Blogsessive.com – Organize your blog like an A-list blogger (15′)

Organizarea Blogului:

Principii – navigare ușoară, conținut ușor, profesionism, accesare mai multe pagini
Navigare – categorii și pagini – foarte bine separate – paginare sus, categorii pe dreapta – TREND
In depth linking – related posts, categorii, posturi populare – așa convingi userul să exploreze blogul

Butoanele de RSS, Facebook, Twitter – amplasate vizibil – zice eu, pe dreapta sus

Pune linkuri către articolele cele mai comentate – tot dreapta sus

Excerpt – să ți-l faci singur – de ce? Care e relevanța excerpt-ului vs. more?

O chestie importantă! Trebuie omul să afle chestiile cele mai importante din primul ecran.

Plugins și Widgets – doar stritul necesar și neapărat de la Wordpress.org, pe cât posibil – altfel există riscuri de securitate.

Trolli – adică ăia care te înjură sau fac spam – ignoră-i, filtrează-i

Alex Negrea, Buddha.Voce.ro – From Blogger.com to Pro Blogger (15′)

Contează cum scrii și nu neapărat tema genială.
Ca să ajungi PRO trebuie să scrii pro, să fii pro, să ai un brand pro.

Ai grijă ce poreclă îți spui și ce este, pentru că nu mai scapi de ea apoi.

Pagina Despre e foarte importantă. – te definește pe blog și are cele mai mari accesări de pe blog.

Da, Alex ne arată așa da și așa nu – Costin și Piticu. Piticu e moderator și a ajuns așa nu în exemplu

Poza e foarte importantă – color, profi și peste tot aceeași – Twitter, Facebook, etc.

Ca problogger – trebuie să ai umor și carismă

Blogatu a pus și el o întrebare – Când poți deveni problogger? R: Nu poți deveni în 2-3 luni problogger

Costin Cocioaba, IBU ProTV & Re:Fresh.ro – How to promote your blog brand (15′)

- reclamă personală la început – promo pentru Re:Fresh
ReFresh a apărut din necesitatea arhivei deciziilor din Online – nimeni nu prea știa cine ce decizii ia și de ce, nu erau lucrurile la un loc.
Notele de subsol fac diferența – știi cine despre ce vorbește.

Implică-te pe lângă blogul în sine – fă un tool, implică oameni influenți în proiectele tale, fă o arhivă citabilă.
Implică-te activ la evenimente – text, video, foto – să arăți că ai fost acolo

Poziționare: blogul de nișă – obiectiv, fapte, arhive, research versus chestii personale. Nu urmări sfaturile random date de bloggeri de câteva luni care se dau experți – fă research.

Cere feedback de la alții – obligatoriu Iese ușor, că lumea e cârcotașă.

Testează fără frică multe chestii. Marketing afiliat. Targetare. Nișe noi. Experimentează.
Zoso face cu webara.ro – 60-70 de unici – 350 lei/lună.

ReFresh – a vândut bilete la events – 100 Euro pe RoNewMedia, 1200 RON – Powercamp

Catalin Zorzini, Inspired Mag – Launching a niche blog (15′)

Bloguri de nișă în engleză – creativitate, timp liber, învățare, primire de feedback, nu o să faci bani în primele 3 luni, ci abia mai încolo, te bazezi pe ce știi să faci, pe ce vrei să faci și știi că vrei să înveți

Analizează piața și vezi ce nișă alegi în funcție de ce poți face tu mai bine decât primii 10 de pe nișa respectivă – ce valoare adăugată poți aduce.

Nișă SUA – bloguri de Webdesign și inspirație grafică, freelancing, aplicații de mobil, aplicații web – nișele care scot cei mai mulți bani

Fă research.

Planifică teme de articole pe termen lung.

Surprinde cititorii cu câte ceva nou

Cam asta am auzit la Workshopul 1 despre bloguri
—————————————
Urmează Workshop 2 cu

Blogging – Part 2

Ionut Oprea, StandOut – Blogvertising (15′)

Primele campanii pe bloguri în România au fost făcute prin STANDOUT, adică unde lucrez eu

Avem un studiu de audiență pe bloguri, făcut în primăvară, pe marile bloguri din România.

Ionuț ne prezintă cum arată harta blogosferei – pro, femei, nișă.

Ce oferim pe bloguri? – expunere, discuții favorabile, efecte virale, trafic – pentru clienții care doresc o campanie pe bloguri.

Ce facem la STANDOUT? – învățăm bloggerii să creeze conținut pentru clienți, pe clienți să facă o campanie pe bloguri.

Nu facem la STANDOUT – ”advertoriale”, ”punem bannere, așa să meargă” fără obiectiv, ”facem trafic” fără strategie de trafic, ”facem vânzări” – fără strategie de conversie și vânzare.

Blogvertising-ul este modul de gândire în campaniile integrate pe social media, care presupune un mix de conversații, display, viral și articole, cu scopul de a promova un produs/serviciu.

Exemple de campanii de succes – Germanos Widget, Maretti.ro – blog tematic, Puma pe bloguri tematice – concurs cu premii, Ursus te duce la mare – campanie pe bloguri – cu concurs și premiu – dus la mare.

Bloggeri:

Cifre de audiență – 500/zi tematici, 1000/zi generalist

Calitate

Comunitate

Conduita

Contact(at)standout.ro

STANDOUT are rolul de a ”opri” agențiile să distrugă blogurile cu overlayere sau alte chestii de astea

Care sunt nișele care pot fi exploatate? - Nu avem TechCrunch, NGadget, nu avem un site de turism, etc.

Bobby Voicu – Blogul tău = Clubul tău

Cum faci bani? – vinzi bilete la intrare

Indirect:

- oamenii importanți din club – DJ, barman, patron, contabil

DJ= blogger – dacă e prost – oamenii pleacă

patron = deținător – dacă nu sunt WC-uri, chiar dacă DJ-ul e bun, oamenii nu mai vin

Dj-ul – Vinde CD-uri, scoate albume, etc. – faci cărți din articolele de blog, mixează la radio, scrie articole pentru alte site-uri, emisiune la radio despre blogging, ține cursuri, etc.

Fă un magazin online pe blog – vinde ceva ce o să cumpere cititorii.

(no questions)

Radu Spineanu, 2 Parale – Affiliate Marketing (15′)

- e prima data când folosește un clicker.

Alegerea, Targetarea, Promovarea

- marketing afiliat – total diferit de advertising

Cel mai puternic afiliat de la 2parale este un site de cocalari – cel mai cumpărat brand – produse de punkrock – Iron Fist. cel mai vândut produs este o pereche de pantofiori cu verde și argintiu – 106 RON.

Interesant.

90% din site-urile care vor face bani din afiliere nu au fost încă făcute.

Gata pe ziua de azi live blogging-ul. Maine scriu un rezumat și niște concluzii. Până atunci mă duc la gala de premiere!

Sper că v-a plăcut Webstock prin mâinile mele. Salve!

Studiul e făcut de Brennan, pe un target urban de 18-45 ani.

Femeile:

• preferă supermarketurile în detrimetul magazinelor mici
• 68% se relaxează la cumpărături , de aia stau așa de mult
• valorizează mult mai mult 8 Martie decât Valentine-s Day sau 1 Martie
• produsele cu reclamă e mai scump – accepta
• ele cred că produsele mai scumpe sunt mai de calitate
• floare favorita – trandafir
• actor preferat Brad Pitt
• reduc cheltuielile în criză – majoritatea
• vor opta pentru produse românești – jumătate
• 1/3 vor să lucreze în străinătate
• preferă să reducă volumul decât să scadă calitatea – se aplică și la altceva?
• sunt mai atente la promoții
• 19% au mașină
• 60% din banii câștigați îi cheltuie pentru ele
• folosesc cardul în principal la bancomat
• nu le plac plățile online
• 3/4 sunt îngrijorate de scăderea venitului
• cumpără cosmetice de la distribuitorii direcți(18-24) și din supermarket(25-34)
• cred că sportul e sexy, dar nu-l practică
• au branduri favorite pe beauty
• aleg cosmetice pentru partenerul de viață
• cheltuie mult pe beauty, cumpără la impuls, iau mai mult decât au nevoie
• le plac Mall-urile și magazinele de brand
• dacă vrei să fii elegant, trebuie să cheltui mulți bani

Cam asta e

Acum cunoaștem mai bine femeile.

Speaker – Gabriela Terchilă – Director Proximity

A început cu sala deja pe jumătate goală, asta cred pentru că în România funcționează evenimentele de maxim 4-5 ore, 3 sesiuni. Aici suntem deja la a 4-a sesiune

Vodafone

Servicii de voce și date pentru business pentru un public reticent la mesaje publicitare

Metoda – direct mailing – o servietă cu titlul ”Un dosar de nerefuzat” – leafelt, dosar, pașaport, telefon machetă, card = trusa de business.

Cold Mailing – clienți noi.

Simplu, nu?

Ordinea intrării:

1. Stefan Teodorescu – Fabryo – exemplu pe Savana cu Teflon – creștere de preț 21% și de vânzări cu 20% prin targetarea zugravilor + creare de awareness pe valoarea adaugata a teflonului în vopsea. – rezultat 6% cota de piață Savana cu Teflon

2. Sorin Totora – Bayer – fără exemplu, prezentare generală
3. Elena Ionita – Planning Director, Leo Burnett – ”briefurile de promoții sunt cele mai frustrante ” pentru că mecanismele sunt predefinite. Exemple abundente – Orange vs Vodafone – 1 mașină pe zi ambele, Libertate și Cancan – peste 1 milion de Euro – generează confuzie de brand. Se face price cut peste tot dacă nu se cunoaște efectul mecanismului.
4. Stefan Chirițescu – Head of Planning – Graffitti BBDO – ”Brandurile sun relații pe termen lung și promoțiile sunt aventuri de o noapte” – brand activation – Sainsbury – studiu de 178Lire/coș mai mare decât media – cu o liră în plus la fiecare coș, câștigi 2,5 miliarde la 14.000.000 de clienți. Insight – cumpărăturile sunt plictisitoare – au făcut campania Try something new today!

Do-s

1. Identifică corect problema și setează un obiectiv clar – nu porni promoția imediat ce vezi că îți scad vânzările, analizează înainte
2. Fă follow-up constant post promoții și concentrare pe forța de vânzări.
3. Arată beneficiul în loc de price cut.
4. Creează valoare pentru consumator prin promoția ta, nu tăia prețul.

Dont-s

1. Implementare peste noapte și fără plan concret.
2. Ai grijă la aspectul legal și principiile companie
3. Nu tăia din preț dacă nu ai nevoie.
4. Brandurile premium ar trebui să rămână premium + scumpe

Gata. Începe dezbaterea.

Cine: Graeme Douglas și Paul Colman – de la agentia Wieden + Kennedy

Au început prezentare cu filmarea sălii făcând cu mâna și strigând ”Hello, London” – au mai spart puțin gheața cu asta.

Wieden + Kennedy – Creează povești în spatele brandurilor și produselor, căutând vocea brandului și explicația creativă pentru USP.

Ex: Nokia Express Music – not download, but a point of view on music

sau redefinirea brandului Honda în UK.

O reclamă care a mutat percepția de la bătrânei, la brand fresh.

Gata cu exemplele despre agenție, acum intrăm în comparația cocaină – produse(promoții), mecanismele de engagement fiind similare – încerci, îți place, construiești o nevoie, devine dependență.

Promoții=hits pe termen scurt – la fel ca și în cazul drogurilor – câte un hit mic, până devine dependență de brand

Exemplu negativ Ryan Air – companie definită de promoții și atât, astfel încât valoarea marginală devine din ce în ce mai mică.

Vânzările au rolul de a modifica percepția asupra realității, dar se agață de obiective pe termen scurt, pierzând din focus cele pe termen mai lung.

Graeme și Paul atrag atenția asupra concentrării doar pe ROI și nu pe brand awareness, ce poate duce din nou la comportamentul periculos pe termen scurt.

Promoția Walkers – alege noua aromă de chips-uri – personalizată – cine are cea mai bună aromă câștigă o grămadă de bani – combinație perfectă între preți și brand, cu multe rezultate pe vânzări și PR.

Întreabarea este :”Putem să o facem diferit specific pentru brandul nostru?”

Concluzia – John Griffiths nu consuma cocaina

p.s. Felicitări celor doi pentru o prezentare ca la carte! – regula celor 6 cuvinte aplicată perfect, slideuri aerisite, dinamic, tot ce trebuie.

În partea a doua, Camelia Panait de la Ursus ne vorbește de valoarea de brand și legătura ei cu promoțiile de vânzări.

Promoții – Val. Economică ,Informațională, Relație emoțională cu consumatorul.

- atenție la mărimea discount-urilor, mai ales când e prea mare sau când competitorii nu comunică deloc pe piață = poate genera lipsa considerației pentru brand și o așteptare pentru produse ieftine în viitor.

Concluzia – Ați cumpăra de la Real ca să câștigați câinele?

Q&A

Nu e nevoie de promoții dacă valoarea brandului va scădea ca efect al aplicării unei promoții de preț.

Responsabilitatea marketeerului – ex. în Honda UK, a fost închisă fabrica timp de 4 luni – alternativa era să creeze promoții ca să elimine stocurile și să vândă – intervenție John Griffiths. Marketeerul trebuie să se gândească și la business-ul pe termen lung, nu doar să vândă stocurile rapid, deoarece deteriorează politica de prețuri a produsului și în caz de market leader, a întregii categorii.

Poate o bere să reziste în mainstream fără promoții? Da – nu e afectat mainstream-ul de criză, pentru că oamenii caută valoarea pentru banii dați.

Dacă ai brandul pe jos, repoziționează-te . Dacă nu, atunci explică-le consumatorilor de ce produsul tău face lumea mai bună în felul lui, împreună cu agenția ta – vorbește despre utilitate și schimbarea adusă de tine.

sursa foto

16 Iunie, Crowne Plazza – București

Jeremy Wright deschide ziua, cu o prezentare personală. CEO-ul b5media și autor al Blog Marketing Canada, a prezentat 5 adevăruri ale blogging-ului:

1. Bloggeri au fete mai frumoase decât jurnaliștii

2. Toții blogerii au opinii unice

3. Oricine poate fi cel mai tare la ceva

4. Oamenii citesc ce bloggerul scrie

5. Contează nuărul urmăritorilor tăi

Tips&Tricks

- ascultă cititorii

- începe cu o strategie – ce vrei să obții din blog?

- pasiunea cititorilor=valoare pentru companie

- cere feedback!

- Blogging-ul e cu 2 tăișuri – păreri bune și rele

Jeremy ne mai spune că e mai ușor să fii jurnalist, pentru că poți să retractezi un articol peste câteva zile. Ca blogger ai doar reputația ta și în momentul în care ți-o deteriorezi e foarte greu să o refaci.

Regulile de etică ale bloggerului spun să nu publici ceva ca informație, fără să verifici zvonul auzit, de exemplu în bar sau la o cafea.

Dacă există referințe online la ce ai publicat, pune link!

Nu edita după ce ai publicat. E ca și cum ai rescrie istoria.

Fii politicos și profesionist. Dacă cineva a scris ceva mai bine și mai frumos decât ai putea tu, nu trebuie să mai scrii.

Revenind la jurnalism, Jeremy trece printr-o scurtă istorie, începând cu instrumentele de partid, până în ziua de azi, când jurnalismul e bazat pe fapte. Jurnalismul conduce informația către cei care nu o au.

Valoarea adusă în informație vine din contextualizare și modul în care povestea e spusă.

——————————————————————-

Trecem la dezbaterea propriu-zisă, moderată de Petrișor Obae.

Jurnalismul e o meserie.

Conflictul între bloggeri și jurnaliști? Mai degrabă chestii punctuale, 1vs1, nu neapărat un conflict între cele 2 clase. Și în blogging există principii, care dacă sunt respectate, ai de câștigat.(Ionuț Oprea)

Unii jurnaliști au impresia că e un lucru sacru să scrii un text. Jurnalistul e mai încordat în vechia structură. (Costi Rogozan)

Jurnaliștii sunt la fel de lepre ca și bloggerii, doar că au o legitimație în plus. Bloggerii dau uneori mai repede știrile decât jurnaliștii. (Zoso)

Conflictele au început de când jurnaliștii și-au făcut bloguri și au început să se laude, cu trafic venit prin trustul media din care făceau parte.(Bobby Voicu)

Jeremy – jurnaliștii cred că sunt mai buni. de aici începe conflictul. și bloggerii și jurnaliștii scriu despre fapte. Ori înveți să aduni informații, ori înveți să scrii bine.

Victor Ciutacu nu a ajuns la eveniment, dar a trimis un filmuleț. Despre conflict, el spune că e un confict de orgolii, dar e o luptă care nu îl interesează. ”Dacă scrie Ciutacu pe blog, e mai important decât dacâ scrie unul din Huși.”

N-a venit le eveniment ca să nu îl strice – referire la articolul lui Zoso probabil.

În momentul în care preiei informația, sursa trebuie să aibă un statut. Asocierea poate să fie onorabilă sau nu pentru ziar.

Zoso spune că dacă el scrie o prostie pe blog, ea apare in Business Standard. Și bloggerii scriu pentru același public, ca și jurnaliștii.

Dezbaterea s-a încălzit pe marginea furtului de informații de la unii la alții, mai ales pe percepția jurnaliștilor că pot lua informațiile de pe bloguri fără să le citeze.

La cee te gândești cănd postezi o informație pe blog?

Îți asumi responsabilitatea informației care o publici – pentru că rămâne acolo. Verifică, recitește și vezi dacă merită să o publici. Bloggerii nu au scutul instituției mass-media. E mult mai greu de construit încrederea pe blog decât în mass media.(Ionuț Oprea)

Pe blog e important să experimentezi. Gândirea, din perspectiva lui Costi Rogozan, e inversă decât în jurnalism.

Zoso nu se gândește la nimic. Dau informații corecte. ”Nu dau tâmpenii ca să dau tâmpenii”

Acum un an la o masă rotundă de bloggeri, s-a vândut monden.info 400%, ceea ce a generat un val de atacuri pe blogosferă pentru că Bobby Voicu își supraevaluase blogul. Majoritatea bloggerilor se gândesc înainte să publice. ”Șpârlele” vin din zona jurnalismului și politicului.

Prezumția de neîncredere față de bloggeri vine din partea jurnaliștilor.

A publica o informație nu înseamnă jurnalism(Petrișor Obae)

Bobby Voicu face comparația dezbaterii jurnalism – blogging cu dezbaterea preoți – jurnalism de acum 2000 de ani.

Se aprinde discuția din nou, acum legat de principiile de blogging/jurnalism – Sunt bloguri care dau informații „de tot rahatul”(din sală), dar pe alea nu le citește nimeni(tot din sală). Zoso susține că nu face jurnalism.

”Jurnalismul e dictatura – bloggerii sunt revoluția din stradă.” – Sorin Bălan

Bloggingul e o stare – ai un laptop, o tastatură. (Cristi Rogozan)

Și aici se încheie prima sesiune de la RoNewMedia.

In principal, campaniile care au atras atentia publicului au cele mai mari sanse de reusite. Anul acesta la Olimpiadele Comunicarii am marcat social networiking, virale, bloguri, insa nu am marcat din nou nimic in directia permision marketing. Aceleasi intreruperi, un pic mai frumos ambalate. Cititi mai jos in detaliu.

Prima categorie de concurs – Advertising. Efectul a fost unul de asteptat, sala a fost iar plina. De data asta organizatorii au fost pregatiti.

Din nou, nu o sa intru in detaliile de briefuri, ci doar filtrul meu. Briefurile sunt aici

Dragos Dehelean a introdus prima echipa, 10 minute. Tot Recolamp, de data asta pentru cetateni, nu pentru companii. Sub mesajul “nu exista becuri arse, ci doar becuri reciclabile”, cea mai notabila parte a campaniei a fost bannerul online in care becul spart e luat din cosurile Recolamp si dus cu ambulanta de becuri, iesind apoi aprins. In rest au fost elemente clasice, combinate.
*aici a participat Anca, fost VicePresedinte Resurse Umane, AIESEC Iasi.

A crapat piticu, una din echipele cu nume mai creativ, a avut culmea cea mai glamour campanie, pentru Kudica de lux. De la inceput campania a fost creata pentru targetul “pisi” si a surprins prin flashmob cu scenete reprezentand site-ul si un sistem de plasare a sunetului in spatiu ce iti repeta ce decizii sa iei “Gucci sau Vuiton?”. Sub deviza “inspiring your choices” au creat si un lounge special, un culoar uman vorbitor in mall-uri si un spot publicitar in aceeasi tema obsesiv de nehotarata. Una peste alta, a fost una din campaniile foarte bune ale zilei.
*aici a participat Alexandra – sora fostei presedinte AIESEC Bucuresti, Oana.

Echipa cu nume de organizatie , a promovat cardurile RBS cu care “ai reduceri aproape la orice”. Ideea creativa s-a bazat pe exagerarea caracteristicii de folosire oriunde, utilizatorii fiind filmati pentru spot introducand cardul in diverse nise – telefon public, aparat de cafea, etc. Partea de outdoor a parut mai buna, fiind amplasate in antiteza, aparate de popcorn de exemplu, in fata magazinelor care ofera reduceri, creand efectul “aici da, aici nu” . O campanie medie ca si executie.

Knock Knock a facut o campanie draguta cu motociclisti si rock pentru Jack Daniels. Nu o sa spun mai multe, pentru ca targetul bautor de Jack din Romania prefera muzica retro/house si nu umbla cu motocicleta. Mai mult, juriul i-a intrebat de ce au realizat o campanie pe motociclete la o bautura alcoolica. Tot ei au spus ca vor cumpara bloggerii cu sticle de Jack Asta e.

Biz e in cautare de noi abonati pe site, iar little Thoughts vine cu propunerea “Gandeste BIZ”, o campanie care e menita sa compare resursele din business cu cele naturale, atat pe outdoor cat si pe bannere online. Pe langa asta, vor sa imparta panouri solare portabile la evenimente si sa implementeze din nou cadranele solare, ca in antichitate. Nimic extraordinar, idei restranse ca numar.

De departe cea mai buna echipa de dinainte de prima pauza, Mindset a creat o campanie pentru Gillette Blue 3 legata strans cu performanta in sport. Echipa a excelat pe outdoor si events, panourile de scor “rase” de Gillette, reflectoarele cu senzori care te urmaresc sau umbrele pe pereti fiind cele mai notabile. Totodata vor sa transforme stadionul in festival, prin spectacole de copii care executa trucuri cu mingea intre reprize, copii care au fost in prealabil antrenati de mari jucatori din Liga 1. Nici pe online nu stau rau, platforma de video sharing cu trickuri inedite fiind o idee foarte buna. Totul a fost impachetat intr-o prezentare dinamica si creativa.
*Claudia si Iulia – AIESEC Timisoara.

O alta echipa favorita si paradoxal cu nume macabru, Moartea domnului Radulescu, a fost la inaltime. Prezentarea a respectat tema logo-ului, atitudinea idem. “Dulce muzica e in casa” a atras aplauze prin spot, aluziile la Guta, forta si ironie fina. Una dintre ideile foarte bune din portofoliul lor a fost coltul de refugiu in parc in care asculti muzica buna de la Jurnalul National. Tot asa a rezonat si Serviciul de Urgenta Contra Imbecilitatii muzicale – o ambulanta de muzica Jurnalul National. A fost frumos de tot. Mai putin partea cu posturile platite pe bloguri, asta a parut in plus. Felicitari oricum.

Echipa RG&B a avut din start o treaba mai grea, dupa ce sala a fost “explodata” de concurentii anteriori, ridicandu-le stacheta foarte sus. Ei au venit cu un concept nou, Alternative Reality Game, si cu un nume “hot and cold” inspirat de la Kate Perry. “win the zu way” e partea cea mai notabila a campaniei, un “scavanger hunt” in Bucuresti, cu indicii si indicatori. ReZUltat premii de la Radio Zu si interactiune cu alti 4 prieteni. Au gresit un singur aspect – comunicat de presa trimis bloggerilor – ei au nevoie de abordare personalizata. In rest toate bune.

Din nou Tuborg, de data asta cu Christmas Brew, a avut nevoie de o campanie. Reintinerirea Christmas Brew din perspectiva RORSCHACH inseamna, din pacate pentru ei, transformarea lui Mos Craciun intr-un mos slabutz si cam betiv, iar pe Rudolph, intr-un ren simpatic cu ochelari, ales prin “invarte sticla”, concept replicat de ei si in Universitate, Victoriei, Herastrau si Lipscani, la scara mare si cu iz de Brew. Intrebarea mea e – oare s-au gandit ce or sa spuna copiii cand o sa afle ca Mos Craciun e plin de bere si bea cu tata?

Echipa de 5 baietei, care se si alinta intre ei Au realizat o campanie de carnetele pentru idei, pentru portalul Strategic.ro, proaspat lansat. Cele mai notabile idei sunt cele legate de carnetelul in WC-urile din baruri, marcarea acelor baruri cu carnetele in ele si petrecerea din ianuarie 2010 – Prima idee buna din an. In rest puteau exploata mai bine conceptul de carnetel de idei.

La fel ca Recolamp, si Petrom a avut 2 briefuri pentru tara lui Andrei. De data asta pentru notorietate. Echipa Voodoo a punctat bine la capitolul WiFi – Sa fii responsabil nu inseamna sa dai empty recycle bine si printuri de tipul “stai cum trebuie pe WC”; mesajul de la finalul filmelor in cinema e si el un exemplu bun – “du-te si arunca gunoiul dupa film”. Cel mai dezamagitor a fost spotul TV – copiat ca idee dupa “Tarie de caracter” de la Toyota Avensis – banner flash de pe iqads.ro acum cateva luni.

————————————————

La ora 13:30 am luat din nou pauza de pranz, moment in care am schimbat si tema pentru ziua 2. Am trecut la Comunicare institutionala, iar sala brusc a devenit mai incapatoare. Intarzierea a fost de data asta mult mai mare, dar din alte motive.
Poate aflam la festivitate

————————————————

Inainte sa incep relatarile de la partea a 2-a, tin sa precizez ca tipologia campaniilor de la Comunicare Institutionala e putin mai stricta, creatiile fiind foarte legate de brandul institutiei reprezentate. Structura e una mult mai rigida, la fel si obiectivele. In principal, strategiile au fost construite pe diseminare de informatii, organizare de evenimente si promotionale.

Prima echipa de la Comunicare institutionala a fost Alfel, cu un brief de la Ministerul Mediului, pe colectarea selectiva. Au luat puncte in plus de la mine pentru tricourile de culori diferite, conform separarii deseurilor : plastic, sticla, hartie si deseu. La capitolul elemente impresionante de campanie vreau sa evidentiez:

• spotul radio dragalas, cu cele 3 deseuri care merg sa se joace cu celelalte deseuri in locurile de colectare;
• Olimpiada Colectarii Selective – pe bresle si varste
• Caravana deseurilor cu scenete si Horia Brenciu

La final, desigur a aparut din nou Concertul, cu bilete insa inedite, gunoi colectat selectiv.

A doua campanie a marcat si a doua expunere a unui brief de colectare selectiva. Ironic, nu? Echipa l-a prezentat ca un nou trend intre tineri – “Fii pe faza, recicleaza”(chiar rimeaza, si cu comentariul). Cum?

• Inscrie in 3 cosuri – concurs de colectat selectiv – 60 de secunde
• Carnavalul reciclarii – in costume de deseuri
• Reciclezi si castigi – pe modelul Risti si castigi de pe vremuri
• Spot radio mai bun – copiuta care ajunge in gunoiul de hartie

Elmentele mai putin bune – campania pe blogurile top zelist e subtire si neargumentata, iar mesajele de colectare selectiva pe tabla ar scadea din aerul “cool” al activitatii.
Felicitari pentru spot oricum

Echipa Contrast a avut mai mult de furca in lupta cu discriminarea. Ei au decis sa scoata R-ul din rrom(ambii R) si au organizat urmatoarele:

• Tiganiada – noapte culturala, pentru ca ar fi moment de discriminare(o fi)
• Scurtmetrajele despre discriminare cu copii rromi, care sunt evidentiati a fi oameni in primul rand
• Concursul national de fotografie – copil impreuna cu parinte – ideea de departe cea mai buna a campaniei, pentru ca ataca discriminarea si la copii si la parinti in acelasi timp.

Una peste alta, o campanie destul de buna.

Hot Spots a venit cu o campanie de informare a publicului de pe litoral despre eforturile MAI. Dupa ce au depasit mici probleme de topica in propozitii si emotiile de scena, au descris o campanie destul de slaba calitativ, din perspectiva mea, cu putine inovatii, multa visare si un slogan care suna a cliseu slab “In vacanta? Cu siguranta!”. No comment. Slab.

Cea mai noua campanie de la categorie, Harm Reduction, dorita de cei de la agentia antidrog, a fost construita pe mesajul “Schimba seringa”. Totul bine si frumos cu campania, creativa, spoturi interesante, atat TV, cat si radio sau Outdoor si online. Ce cred ca au uitat complet cei de la Insomnia e ca cei care consuma heroina injectabila nu se uita la TV – l-au amanetat deja, nu navigheaza pe net – nu au calculator, aceleasi motive ca pe TV. In schimb, a fost frumoasa partea de informare a opiniei publice de noul concept – reducerea efectelor conexe ale consumului – bolile.

Echipa Involve vrea sa le spuna tinerilor ca “alcoolul nu te face mare”, cu ajutorul lui Tudor Chirila(evident), Raduleasca sau Laura Cosoi. Cum? Prin parada, forum, concurs, dezbatere, toate pe tema alcoolului in licee. Partea cea mai buna a campaniei lor a fost inlantuirea logica a evenimentelor, prezentata ca atare intr-un grafic simplu. Bun, doar bun.

Probabil cea mai buna campanie a categoriei, “Sportul te prinde”, marca On Heels, a debutat initial stangaci, cu cateva balba…balba…ieli . In afara de cele 2 evenimente sportive cu tineri si materialele clasice de diseminare, fetele au impresionat prin spotul TV – filmat cel mai probabil cu vre-un frate/var, care e surprinzator, amuzant si graitor. Cu potential de viral chiar. Frumos. Insa o mica scapare la media. Compact a disparut din offline de vreo 2 luni.

Pe de alta parte, din pacate, una din campaniile mai putin reusite, a PRaxis, a esuat sa impresioneze prin vre-un element unic/amuzant/smart. Au incercat o asociere cu Mona Nicolici si Petrom, pe un poster cu mesajul “Noi ii platim” din care eu, personal am inteles ca Petrom ii plateste, nu statul roman. In fine, afise, spoturi, etc. Pacat si dezamagitor.

PRchers sau arcasii au dat culoare Marii Negre prin campania pro-litoral romanesc. I-au facut si un logo nou:

Cele mai notabile elemente ale campaniei sunt promovarea spa-urilor de pe litoral(luat de la Elena Udrea direct), caravana lui Maruta cu barca si concertele pe plaja. In rest, 360, social media, etc.

Penultima echipa a vorbit pe larg despre frauda prin SMS. Ei si-au dorit atragerea tuturor operatorilor mari de telefonie mobila – the 4 – in aceeasi campanie de sensibilizarea celor 9, pardon 14, ba nu clientul zicea 22 de milioane de clienti ale produselor telecom. Cele mai bune idei au fost cele de autocolante pe cartele – similar cu cele de tigari – mesajul de avertizare fiind vizibil pentru consumatorul de mobil – sau corturile de informare din orase, cu mentiunea ca nu e clar cum vor atrage atentia asupra lor. Mediu.

Ultima echipa care a prezentat a avut un brief destul de dificil, de diseminare a informatiilor pentru operatorii de cultura din Romania. Desi publicul e unul foarte mic si nisat, 9000 de oameni, ele au folosit conceptul de flashmob, cu, surpriza, o personalitate decedata de 13 ani – lucru punctat de dl. Bortun.

Una peste alta, azi am aflat ca sunt extrem de la moda “happening-urile” de tipul flash mob, concursurile si evenimentele in general, iar de ieri ni s-a confirmat apetitul pentru bloggerii cititi.
Un alt aspect evidentiat azi foarte clar e diferenta de abordare intre o campanie de comunicare institutionala si una de advertising. Cer – Pamant.

La revedere, Olimpiade! Ne vedem la anul.

In 2009 Olipiadele Comunicarii, faza Prezentarile publice, se desfasoara sub forma 15 minute prezentare, fara intrebari si raspunsuri, echipele fiind intrerupte dupa expirarea timpului.
In total, 44 de echipe, 220 de oameni talentati, au prezentat clientul, premisele, contextul, provocarea, obiectivele, strategiile, mesajul, tacticile, evaluare, bugetele si Gantt Chart-ul.

Briefurile si provocarea le puteti vedea pe siteul www.olimpiadelecomunicarii.ro, la fel si prezentarile urcate si filmate.

Laitmotivurile zilei au fost comunicarea 360 grade si campaniile cu bloggeri. Am vazut invariabil pe toate slideurile indoor, outdoor, online, radio, tv, cu bugete si sub 30000 Euro. Realsit? Partea si mai amuzanta a fost multitudinea de campanii pe blogurile citite des si mult.

De aceea scriu despre ineditul campaniilor, lucrurile esentiale si scaparile observate de mine.

Cei de la Bigger Heads au ales sa prezinte o controversa, lansand o dezbatere cu accent pe gravitatea problemei. Ii dau dimensiuni de boala – de aceea site-ul campaniei lor se numeste trateaza-te.ro. Mare parte din tacticile folosite pe online sunt intruziuni pe Travian.ro, mass-urile atat de urate pe Yahoo Messenger sau un flash mob in care oamenii cad la unison pentru a demonstra necesitatea tratamentului. Mesajul principal – “Numai prin introducerea votului obligatoriu, Romania se vindeca!”
Partea mai inedita a campaniei e reprezentata de abordarea in licee – “Ai facut-o?” cu evidente aluzii sexuale.

Effective Communication a venit imediat dupa, introdusa de Dragos Dehelean, care a moderat toata conferinta mai apoi. Strategia – Viata ta, preocuparea mea – e sustinuta pe o serie de promotionale tip PSD – sepci, tricouri, sorturi, prosoape, periute de dinti!
Prezentarea a fost una slaba calitativ, presarata cu expresii “n-avem mult timp la dispozitie”, “trecem peste asta”, “hai, zi, zi, zi”, iar logistica le-a dat putin de furca in momentul in care microfonul nu a functionat din prima. In rest, evenimente in Moldova – bazinul electoral clasic PSD si alimente pentru batrani si saraci – pomana electorala.

A treia echipa, Gradient - campanie pentru Valeriu Zgonea, PSD – a socat inca din start, venind cu tricouri marca Zgonea(un fel de Z a-la Zorro). Dupa ce au trecut si peste problemele cu microfonul(din nou), au prezentat o campanie in 3 mesaje mari:
“Vrei sa o faci, dar ai cu cine?” – cu Zgonea, bineinteles, mesaj promovat prin mediile clasice de comunicare
“Voi decideti, noi promovam” si conferintele “Vrei sa o faci”(cu Zgonea), centrate foarte mult pe cultul personalitatii politicianului in defavoarea problemelor sociale.
“Azi virtual, maine real” – campionat de Counter Strike si FIFA cu premii(nu inteleg ce legatura ar totus icu restul campaniei).
Totul culmineaza desigur cu un concert, de pop-house si rock-hiphop(in Craiova?) si un meci caritabil la care se “spera sa vrea cineva sa vina sa ne ajute” cu transmiterea lui live.

Goebels a avut cateva scapari in analiza initiala, mai ales cea legata de criza imobiliara care a fost generata de criza financiara, desi dupa anumiti experti a fost invers.
Notabile au fost tactici precum – zborul cu Zeppelinul(ca cel care s-a prabusit Hindenburg in 1934) pentru a prezenta haosul urbanistic jurnalistilor si reprezentantilor ONG si crearea unui Wiki pe wikipedia.com – despre urbanism si sa lanseze un portal ecourbanism.ro
Am zis in final, daca nu le iese, ca se muta in bazinul electoral al lui Attila Korodi, din Covasna – Harghita.

Echipa Fifty First si campania “Fa-o pentru tine”, urnacuidei.ro, una din cele mai creative campanii de la categorie, a reusit sa surprinda prin cutie mai degraba decat prin strategii. Au abordat calea clasica de lideri de opinie – sefi de an si ONG-isti, mergand pe un mecanism de cointeresare – informare si crearea de comunitate in mediul studentesc.
Mici neconcordante intre obiective, insa in rest o campanie online destul de bine conturata, capitalizand pe anul Creativitatii in Uniunea Europeana.

Ultima echipa inainte de pauza – I Know, cu campania pentru Titus Corlatean, au avut ca mesaje “M-ati ales, sunt aici”, “Fa echipa cu Titus”(cu mine? ) pentru tineri si “Impreuna cu tine pentru linistea ta”(din public “vesnica”).
Notabil mai e ca il vor aduce pe Lacatus – “ca tot are mult timp liber de cand a fost dat afara de la Steaua”- la evenimente cu gospodarul satului, intalniri de promovare a turismului si la intalniri cu rromii din zona. Un alt element foarte frumos al campaniei e afisul in limba rroma ca parte din campanie.
In rest lucruri clasice, pomi de Craciun si scrisori electorale.

“Mainile murdare”, au abordat impozitul forfetar ca pe o “pedeapsa capitala pentru societate”, mizand pe dezaprobarea aproape unanima din societate legata de gaselnita guvernului. Cea mai importanta parte a campaniei este aducerea unei ghilotine in centrul oraselor vizate de campanie si ghilotinarea unui manechin in mod simbolic. Vor sa lanseze in blogosfera o leapsa “Ce ai face daca ai plati impozit pe blog?” – unii dintre noi platim deja, daca facem bani din el . In final, vor sa blocheze Piata Victoriei pentru a aduna semnaturi antiforfetar. O campanie cu putere.

“Pont a face sport” cred ca a fost una din cele mai slabute campanii de la Prezentarile Publice, mergand pe o strategie de “Mens sana in corpore sano”. Tacticile folosite sunt clasice PSD – dam sepci si pomeni electorale, singura parte cu adevarat interesanta fiind meciul intre, atentie:”CS Energia Rovinari si Pandurii Tg.Jiu” – baschet versus fotbal.
Pe final au gresit trustul de presa pe care aveau planul media, transformandu-l din Intact in “impact.

Puzzle a fost cea mai creativa dintre echipele de la Politica. Chiar Bogdan Ciuca, pentru care au facut campania, i-a caracterizat:”gandesc proaspat si ciudat pe alocuri”. Dupa mici probleme cu filmul prezentarii, au reusit sa il ruleze, ne-mai-spunand nimic in plus. Au realizat un fel de “troubleshooter” Ciuca – identifica problema lui Nea Ion Galateanul(a se citi din Galati) si ofera solutia. Inclusiv pentru moarte. Locuri de veci oferite de Bogdan Ciuca in Galati. Asta da campanie electorala.

Ultima echipa de la Politica, The Liars, a aratat ca “politica are si chip de femeie”. Cu ajutorul site-ului avemfemei.ro si a stencilurilor cu siluete de femei pe pereti, ei propun cresterea perceptiei pozitive asupra femeilor in politica. Langa asta se adauga un Cabinet al Robertei Anastase in Vama Veche(ca nu sunt suficiente intruziuni in Vama deja), initiativa de a o pune pe Presedinta Camerei Deputatilor in camin cu alte 3 studente – toate pentru a o apropia de tineri.
Are si blog, normal, insa pe wordpress, total neprofesionist. Totul se finalizeaza cu concert, discurs si petrecere.

————————————————

La ora 13:30 am luat pauza de pranz, moment in care am schimbat si tema pentru prima zi. Am trecut la PR. Efectele au fost imediat vizibile dupa pauza, sala fiind cam de 3 ori mai plina. Drept urmare am petrecut 15 minute mutandu-ne prin sala si asezand sacune in plus.

————————————————

“Nu-ti virusa copilul” a fost prima campanie prezentata la PR, care a surprins prin ideile de teasing din Pizza Hut, site0uri de vacanta : ” Copilul tau e amenintat”. Au ales sa faca cursuri de parenting pentru parintele 2.0 si sa stimuleze bloggerii cititi cu pachetul de software de la Kaspersky gratuit. Evenimentul propus de ei este unul online, in care se demonstreaza prin diverse metode ca amenintarea exista pentru copii. Pe termen lung, vor sa se extinda in licee cu ajutorul Salvati Copii. Overall, o campanie draguta, bine gandita strategic, insa puncte in minus la creativitate.

Concurenta, Bitdefender, a trimis in piata produsul antivirus cu campania celor de la boomPR, “Amenintarea e aici, infrunt-o!” Mergand pe o strategie de informare corecta si completa, au propus o abordare pe 7 amenintari ale online-ului. Nu stiu cati dintre voi ati jucat Venerix. E cam acelasi lucur, in bolile cu transmitere sexuala. Din nou bloggerii vor fi pusi la scris, tot pentru o licenta de antivirus, iar pe langa asta se va porni o leapsa. Pe final au prezentat si offline-ul in facultati – un SuperBit de plus si 7 amenintari.

“Dot” a primit drept client Raiffeisen Bank, realizand o campanie restransa. Izul corporatist s-a simtit de la capatul salii si sloganurile au fost foarte asemanatoare cu ceea ce am mai vazut pe banking – “impreuna” etc. Platforma de networking cu clientii si monedele personalizate au fost punctele cele mai interesante ale prezentarii, culminand cu inmanarea unei monezi chiar tutorei lor.
Later Edit: Vreau sa le dau si puncte in plus pentru initiativa comunicarii personalizate cu consumatorii prin platforma de feedback.

Echipa din care face parte si fosta mea colega de liceu, Alexandra, a facut o impresie destul de buna, mergand pe un concept de prezentare foarte personal – fosta angajata Ioana la Coca Cola HBC. Sub sloganul “Tinem legatura”, fetele au prezentat un program ce seamana leit cu Alumin AIESEC si Heading For the Future. Campania e foarte frumos si personal construita, prin cadouri anonime cu mesaj, scrisori de mutumire, exit interviews si o gala a celor mai buni angajati. Si ele vor sa foloseasca bloggerii, angajandu-i de proba in Coca Cola pentru o saptamana – sunt curis daca vor vrea.

Grupa mica, echipa din care face parte Flori(a fost pe PR si pe Incoming Exchange in AIESEC), a lucrat cu BCR si implicit cu Nicoleta Deliu(pe care o cunosc de la IAA YP). Ei au prezentat o strategie bazata pe seminarii de educare financiara pentru liderii de opinie din jurnalismul de specialitate(afla ca exista diferenta intre credit si debit ca si intre “gloss is ruj” sau “diesel si benzina”). Pentru angajatii care folosesc POWERCARD, au creat o tombola interna si o “Camera Secretelor”. Bloggerilor iubitori de caini le vor da si caini si powercard timp de 2 luni si le vor acoperi cheltuielile de intretinere, desgur daca vor scrie despre experientele cu Powercard. In vacanta vor intampina oamenii cu mimi Powercard – cu evantaie. Totul culmineaza cu un experiment “Girls and the city” cu bloggerite cu powercard in 3 etape:

• 1 saptamana fara cash
• shopping virtual pe Oxford Street
• bilantul si premierea celui mai smart shopper.

Au pornit prezentarea campaniei pentru Recolamp aprinzand un bec. Au avut un singur speaker, foarte carismatic, care a vorbit despre legea reciclarii becurilor si despre normalizarea procesului de reciclare. Mesajele au fost unele imperative – “…Foloseste containerul Recolamp”, corelate cu vizite Recolamp cu ajutorul ONG-urilor locale la toate companiile care au centre de colectare. Interesanta abordarea, insa saracuta strategia.

The Jack au vrut sa faca Bucurestiul sa respire, cu ajutorul Carpatcement. Abordarea lor de buzz-atentie-constientizare-actiune s-a concretizat printr-un set de evenimente in care voluntari ofera masti de gaz oamenilor pe strada, la redactiile media si in companii, le pun pe manechine in magazine sau pe statui in parcuri. Totul pentru a ilustra Bucurestiul peste 20 de ani. Tot in parcuri vor trasa conturul omului mort din cauza lipsei mastii de gaze in 2029. Punctul de maxim al campaniei e conferinta live pe internet si diversiunea cu aparate de fum intr-o caldire corporate. E in mod cert una din favoritele la PR.

Juniors au avut de vorbit despre Tara lui Andrei, initiata de Petrom. Si-au ales ca target jurnalistii si liderii de opinie din ONG, radio, muzica si au decis ca ii pot “persuada“(nu stiam ca exista cuvantul ) prin pasapoarte, drapel si imn din Tara lui Andrei, pentru inceput. Au continuat prin Apropo TV si Andi Moisescu, un eveniment de lansare destul de slab si coinciderea zilei noationale a Tarii lui Andrei cu Ziua Nationala a Romaniei. Sincer, puteau sa scoata mult mai mult de la campanie daca il personificau mai bine pe Andrei. Era sa uit de faptul ca si bloggerii mari vor fi invitati sa scrie despre asta.

Unul dintre briefurile sociale – violenta in cuplu – dat de SensiBlu, a fost rezolvat de catre echipa Matrioshka prin “Sparge tacerea, nu fii complice violentei” in licee, cu ajutorul lui Tudor Chirila(oare de ce?) si a unor mesaje dur de adevarate pe facalete si tigai. In acelasi timp, isi doresc sa serveasca mancarea in KFC si McDonalds pe farfurii personalizate cu campania, desi in restaurantele cu pricina sunt putine produse servite pe farfurii. Una din ideile frumoase a fost sa imbrace bancile in hartie albastra si sa le transforme in colturi de defrustrare, ca alternativa la violenta. In rest, leapsa pe bloguri si 360.

Umbrela Verde, proiectul de CSR al Tuborg, a primit rezolvarea echipei prin abordarea “dragostea nu dureaza 3 ani”, casatorind Tuborg cu Umbrela Verde, cu simbolurile anterioarea cavaleri de onoare, la Miramar. Radio Zu si Simplu vor concerta in cinstea casniciei. Puratorii de mesaj mi s-au parut sa aiba un potential exploziv foarte mare, punandu-i alaturi pe Mircea Badea si pe Ministrul Mediului. Bineinteles ca si aici bloggerii vor fi implicati sa scrie despre campanie si sa genereze trafic. Desi vor o colaborare cu radio Zu, totus au creat si o specie de mitocanie urbana(Guerrilla), Omnis Indolentum. Sunt curios cum o sa le impace pe cele 2

Echipa REDIM a realizat campania pentru Edendor, un proiect din Cluj al firmei Impact, sub mesajul “ti se face dor”. O camapnie gandita sa fie foarte exclusivista si fancy, cu carnaval si serata dansanta. Nimic spectaculos, din pacate.

Ei au construit pentru RBS o dezbatere in colaborare cu ARDOR, pe teme financiar-bancare, cu specialisti din domeniu si cu un juriu care sa decida partile castigatoare. In directia jurnalistilor, au ales sa le arate sistemul de banking preferential, chiar de ziua internationala a bankingului.
Gala RBS de 14 ani si promo pentru cardul Gold nu au lipsit nici ele din campanie.

Nutline se pare ca a devenit Ministerul Distractiei sub condeiul ThemisPR . Au atacat toate mediile posibile online si offline, foarte bine, insa cred ca au pierdut esenta semintelor. Meciul, gasca si asocierea cu bere. Se putea si mai bine.

Daca ar fi sa se implementeze toate campaniile de mai sus, ar trebui Bobby Voicu, Zoso, Manafu sau Bad Pitzi sa nu mai scrie in lunile urmatoare decat despre BCR, RBS, Petrom sau Carpatcement, Bitdefender sau Kaspersky, desi ar face profit destul de fumos din produse si ar putea primi chiar catei(in cazul BCR).

Acestea fiind zise, declar inchis articolul zilei intai al Pitchurilor publice, surprins in mod placut de ceea ce am vazut.

Cadru: IAA House, sala de conferinta – 9:43 – 17:55, ore de desfasurare.

Am fost intampinati de Ramona Patrascanu din partea IAA Young Professionals si Futurelab, care ne-a prezentat cadrul si speakerii zilei. Totodata, ea a lansat concursul de intrebari prin SMS, cu 10 iPod-uri ca premii.

Marina Natanova, asociat Futurelab în Rusia, si Olga Vaganova, asociat Futurelab in Ucraina, au sustinut o prezentare a modului in care climatul economic actual motiveaza clientii si agentiile să isi adapteze abordarea la noul context. Consumatorul final s-a adaptat de fiecare data la zgomotul publicitatii, diferentele de debit publicitar neavand efect.
Brandurile au inceput sa aiba comportament de “one night stand”, venind, cucerind, atingand obiectivul si apoi plecand. Totul se repeta din nou in urmatoarea luna, cand consumatorul nu mai reactioneaz la stimulii initiali.

Traim intr-o piata in care toata lumea practica greenwashing-ul, net promoter score-ul e in scadere(nevoia de a promova si altora produsul).

Prezentarea comportamentelor consumatorului in formatul Johari Window.

Hostage – recumparare mare, recomandare mica

Loyal – recumparare si recomadare ambele mari

Defector – recumparare mica, recomandare mica

Mercenary – recumparare mica, recomandare mare

Cele doua experte au mentionat ca majoritatea consumatorilor se afla in faza de ostatic de brand, recumparand, insa fara a recomanda.

Iesind din context, o parte din motivele pentru care apar diferende intre client si agentie se pot clasifica in:

• 7 Nevoi ignorate ale clientilor

1. Clientul vrea solutii costumizate pe problemele lui
2. Care este ROI-ul?
3. Lipsa de transparenta in media buying
4. Implicarea publicului tinta
5. Digital media
6. Raportarea catre superiorii clientului
7. Marketing eficent

• 3 Deconectari ale agentiilor

1. Agentiile mari sunt fabrici de productie in masa
2. Multilocalitatea agentiilor, duplicand activitati
3. Competitivitatea in cadrul grupului – agentiile nu reusesc sa identifice corect concurenta

• 4 Gapuri intre agentii si clienti

1. Identitate difuza a agentiilor, cand ei trebuie sa promoveze USPs de la client
2. Suprasensibilitate la trenduri – web2.0, comunitati, social media, etc.
3. Eram siguri ca nu o sa iasa, dar clientul a vrut = > advertising = prostitutie
4. Motivatia indoielnica a agentiilor – premii sau cariere individuale vs. profit client

Am continuat workshopul intr-o mainera inediat, impartiti in client si agentie, spatiu in care am dezbatut fiecare in parte frustrarile avute la contactul dintre parti si la modul de lucru. Aici cred ca am aflat defapt cele mai multe lucruri din client service, am primit o adevarata baie de piata. Nu stiam de comportamente lipsite de respect, deadline-uri nerealiste, briefuri prost scrise sau inexistente, schimbarile radicale de ultim moment. Viata unui client service de la agentie poate fi poleita cu toate acestea, eventual si cu cererea clientului de a fi pregatit de expertul din agentie.

Dupa 2 ore de dezbateri, ne-am reunit sa concluzionam.

Agentia si clientul vor convietui bine impreuna daca:

• va exista o comunicare face 2 face mai consistenta decat cea pe mail
• account managerul de la agentie va explica marketeer-erului de la client problemele legate de branding
• transparenta si diversitate in oferte
• deadline-uri stricte
• agentia isi apara/argumenteaza ideile in fata clientului
• exista analize competitive de piata
• insighturi din partea agentiilor
• idei construite pe brief, nu cazuri genearel aplicabile si acolo
• microexperimente propuse de agentie vs. experimente mari
• implicare comuna a clientului si agentiei
• impartialitate si argumente documentate in alegerea campainiilor
• scgimbarile de ultim moment sa se datoreze unor factori insurmontabili.

Acum ajung la partea interesanta. Intrebarea cu care am castigat iPod-ul:

Care sunt exemple de rele practici in relatia dintre client si agentie?

Olga si Milena au identificat minciunile si diferentele de experienta dintre account si marketeer ca si principalele motive pentru o relatie dificila.

A fost foarte buna strategia de premiere a intrebarilor, pentru ca multi oameni din sala au putut sa se exprime intr-un mod neintrusiv, pentru ca Ramona a citit cele mai bune intrebari speakerilor.

Un alt lucru notabil e ca majoritatea slide-urilor din prezentare chiar nu aveau prea multe cuvinte pe ele, lasand concentrarea noastra asupra continutului.

Recomand tuturor conferintele organizate de IAA Young Professionals, avem multe de invatat de la profesionistii din domeniu si in plus e o ocazie de networking excelenta.

Loc de desfasurare: la fel ca cea de ieri

Reporter: tot eu.

De data asta nu am reusit sa trec foarte mult pe acolo. Pe scurt, s-au discutat teme legate de comunicarea politica si PR, la final realizandu-se o prezentare a potentialelor drumuri in cariera de comunicator.

12:00 – in cadrul laboratorului de disectie, s-au perindat prin fata participantilor : campaniile lui Obama si Cosmin Gusa la nivel politic:

Update: am schimbat clipul pt ca Obama l-a scos pe cel vechi de pe site-ul oficial!

In partea de PR Comercial, nu putea lipsi bineinteles campania celor de la Rexona cu Lowe PR, premiata si raspremiata pe la cateva festivaluri de publicitate internationale- “Transpiratia strica reputatia” – care a avut un efect extraordinar asupra romanilor.

si Campania Timisoreana – “Cupa Timisoreana – Competitia sanselor egale”, care a ajutat brandul de bere sa ajunga lider de piata in segmentul sau.

La orele pranzului, pe la 14:30, candidatii de la uninominal ne-au delecatat cu o serie de povesti de campanie din 2008, punand accentul pe importanta din ce in ce mai mare a consultantei politice. Nothing new

In finalul zilei, ne-au prezentat cei de la GMP PR, Saatchi&Saatchi, MediaPro Interactive si Propaganda cateva moduri de a-ti contura o cariera in publicitare/comunicare.

Sa fie cele 4 printre agentiile care inca angajeaza tineri?
Sau e doar un exercitiu de employer branding pentru viitor?

Cu juniorii ce o sa se intample in 2009?

Curios de raspunsuri,

Titus

Update!

AdCouture de azi, 27.04, se concentreaza pe EFFIE 2009, care sufera si el din cauza crizei economice si financiare, ceea ce i-a forta si pe organizatorii EFFIE sa se gandeasca la cost – cutting, de exemplu facand jurizarea anul acesta in IAA House. Bugetul de anul acesta e undeva la 30-40 000 de euro. Cel putin asta ne-a zis Stefan Iordache – Leo Burnett.

Facilitatea de inscriere de anul acesta reprezinta pretul de inscriere care a fost mentinut in RON ca sa nu fie influentat de curs. Oricum se asteapta un numar mai scazut decat in 2008 – undeva la 70-80 de intrari, cu toate ca majoritatea campaniilor au inceput sa fie masurate din ce in ce mai ruguros pentru ca departamentele de marketing de la client au inceput sa ceara asta, fiind presati de nevoia de eficacitate.

Ne-au prezentat si cateva extrase din regulament – nu ai voie de ex. sa mentionezi de la ce agentie vine lucrarea, cine a facut-o, fiind strict accentul pe secretul originii si concentrarea pe studiu de caz si nu pe numele din spatele ei.

Leo Burnett ne spune obiectivul lor – Cele mai pretioase premii . Nu. Solutii creative de business pentru client.

Mona Opran si Jorg Riommi – de la Saatchi- adica Management si Creatie in agentie. Practic o comparatie si analiza a relatiei intre business si creativi.
Mona Opran ne-a povestit despre drumul ei in publicitate pe la Saatch, D’arcy si apoi iar Saatchi. A fost client service – de aici ii vine apropierea de client.
Jorg Riommi a inceput acum 7 ani creatia la Saatchi – la Roma si Milano, apoi in America Centrala la Puerto Rico. Revenit in Europa, a ajuns in Romania sa conduca departamentul de creatie din Saatchi and Saatchi Romania – multa munca si distractie

Clientul perfect – ne da ideile de baza pe care agentia sa creeze campania si apoi sa plateasca pentru ea, e transparent, comunica cu agentia(din perspectiva Monei).
Creativii trebuie sa inteleaga piata si afacera clientului ca sa poata crea o campanie potrivita pentru contextul acelui moment.

Au vorbit despre lupta continua dintre client service si creatie – lupta dintre idei creative si nevoile clientului si ale agentiei. Bineinteles a modul ideal de lucru este unul de convietuire pasnica intre cele doua departamente, insa e inevitabil ca cei din creatie sa nu se simta lezati de intimidatorul din client service care vine cu deadline-urile sau cel din client service sa fie frustrat de ideile ciudate ale creatiei respinse de client din nou. Au comparat relatia dintre cei 3 – client, cient service si creatie – cu un menage a trois sau cu un balet, axandu-se pe gradul de libertate si atributele fiecarei parti in cadrul constructiei unei campanii.

Jorg a lansat o idee interesanta – fiecare produs este o poveste, construind pe contextul actual de comunicare, oamenii fiind mult mai receptivi la tipul asta de abordare.

Am trecut la lucruri mai pragmatice, Mona ne-a povestit putin despre comisioanele mari sau mici din publicitate. A inceput prin evaluarea costurilor fixe si acoperirea lor, decizia de a face volum vs. comision mare, depinzand de context. Cel mai mare comision se ia in BTL, iar cel mai mic in media(2%). Cu o parte din clienti s-a inceput negocierea prin preturi direct negociate. Problema principala in Romania este suma mica investita de clientii care apeleaza la agentii.

Facturarea in publicitate se face fie in procente, pe media, fie in sume fixe pe proiecte mici, fie lunar la clientii mari si de lunga durata.

Jorg a mai vorbit despre piata din Romania, acentul a cazut pe faptul ca suntem inca in dezvoltare, departe de a fi standardizata in termeni de publicitate. In comparatie cu Italia, unde Jorg a lucrat 5 ani, in Romania exista o plaja de lucru mult mai larga si o creativitate mai ridicata a campaniilor vs. un grad mare de traditionalism prezent in Italia.

Intrebarea ardeiului iute : Jorg – care a fost campania care i-a placut, dar nu a fost implementata? -> R: au fost mai multe campanii (zambeste) pentru ca in munca de creatie te indragostesti de ideile tale. Acum cateva luni au pierdut un pitch pe niste idei creative foarte bune, nu a dat nume.
Mona – Cand nu ai fost de acord cu un client? – a fost cu Florescu, pe resurse, cand a intrat intr-un proiect in care nu ar fi vrut sa intre, chiar daca nu era de acord. A zis insa la un moment dat la D’arcy ca nu vrea sa lucreze cu un anumit client si era sa fie data afara

Asta a fost AdCouture azi, axat mai ales pe creatie si creativitate in relatia cu businessul si eficacitatea.

Titus

Reporter : Titus

(edit)Loc de desfasurare : Casa Poporului – sala Nicolae Iorga

Prima parte a zile, de la ora 12:00, in cadrul laboratorului de disectie – Advertising social vs. comercial.

Rand pe rand, au prezentat Razvan Matasel – campania ”Accidentele se pot intampla oricui”, cea cu vedetele in scaune cu rotile

Costin Uzun – Gillette – ”Descopera invingatorii de maine” – campania in care Gillette a cautat si selectionat tineri talentati la fotbal.

Detalii aici

Camelia Levintza - Radio Zu – ”Let’s do the ZU” – campanie de lansare a Radio ZU – criticata de cei din sala ca ar fi inspirata de la cei de la Mountain Dew de acum cativa ani(cand au intrat in Romania). Ce ziceti?

VS

Cireasa de pe tort, cea mai tare prezentare, a fost a celor de la Graffiti BBDO, prin Sorin Psatta si Dan Sendroiu – “O sansa pentru viata” – cea mai eficienta campanie sociala, ce a convins romanul natural egoist si nepasator sa doneze sange printr-un mecanism foarte simplu. Cei de la Graffiti au apelat la “maica, ce fac, daca mi se intampla mie sau familiei mele?”, un mod excelent de a semana frica printre clientii fideli ai spitalelor sau rudele lor.

Spot TV O șansă pentru viață
Vezi mai multe video din TV »

Despre a doua sesiune, CSR in crize(criza??), nu o sa vorbesc mai deloc pentru ca majoritatea lucrurilor stiute despre CSR s-au spus si aici, aceleasi campanii de plantare de copaci, strategii ce fac parte din politica de business a companiei si urmaresc profitul ulterior prin awareness. No comment aici. In CSR e vorba despre altceva, despre cum companiile se simpt responsabile fata de cei din jur si dau inpaoi societatii fara asteptarea unui beneficiu direct.

Cea ma interesanta sesiune a zilei a fost, fara indoiala, New Media, mai ales datorita vorbitorilor, care ne-au prezentat rand pe rand:

• radiografia unei campanii ce ia serios in considerare si executa profesionist new media
• comapratii
• cum sa utilizezi new media in cadrul promovarii si sa o faci eficient
• cum sa vorbesti cu oamenii carora vrei sa le vinzi ceva vs. sa le comunici papagalic tuturor acelasi mesaj
• definitii ale PR in media din zilele noastre
• The new Brief – brieful construit pe new media – bazat pe diferentiri intre targeturi si medii de promovare in care sunt prezente core target grupurile
• Sorin Tudor a ridiculizat din nou ceea ce se preda la Universitate si SNSPA despre comunicare, reliefand din nou redundanta definitiilor vechi si lungi din manualele de 30 de ani
• Am trecut prin campaniile lui Obama, a Elenei Basescu, prin Twitter Revolutia din Moldova – toate bazate pe bombardarea utilizatorilor cu mesaje, mai ales spam, si nu pe o cumunicare corecta, constanta si coerenta
• New Media= folosirea eficienta si eficace a tehnologiilor existente
• s-a vorbit despre primarea relatiilor in fata canalelor si despre constructia strategiilor focusate pe fiecare canal in parte+estimarea timpului de implementare

Totul a fost foarte bine, mai putin Diana Dragomir, care a parut destul de slab pregatita, cu un PPT lung si plin de text, explicatii destul de slab organizate si emotii vizibile de la al 10-lea rand. A intrat destul de timida in scena si s-a chinuit sa para amuzanta folosind cateva englezisme si cuvinte inexistente in limba romana.

Una peste alta a fost o zi interesanta. Maine voi merge din nou si va scriu pe seara

Highlights din emisune

10 ani – BRD cu Hagi, Nadia si Ilie Nastase, 10 ani Skol – refresh

“Transpiratia strica reputatia” cu Unilever – Nivea – Lowe PR la EMEA Sabre in finala – una din cele mai mari competitii a profesionisitilor din PR

Spotlight – “Sa pastram apele curate” – finalista la EACA Care Awards 2009 – local and regional authorities – marketing social

Outdoor in crestere in Romania – una din cele mai dinamice tari din lume din punctul asta de vedere, fiind in primele 3 cele mai dinamice

Asistam pe larg la lansare smark.ro – cu Costin Radu si Ruxandra Gubernat – noul portal de profesionisiti in marketing si comunicare. Ai zice la prima vedere ca cei de la F5 si Blue Idea tocmai si-au creat un cuncurent pe piata de online marcomm, dar nu e deloc asa.
Costin zicea ca Iqads a acoperit foarte bine publicitatea, iar smark.ro vine sa acopere segmentul de marketing cu proiecte pentru segmentul business pe marketing.

Target: comunitatea profesionistilor de markting din Romania
Scop: dezvoltarea si pregatirea profesionistilor in domeniu
Concurenta: concureaza doar pe timpul care il petrec oamenii citind pe net.

Ruxandra vine sa ne povesteasca in detaliu sectiunile site-ului si cateva detalii despre fiecare – Stri, analize, editoriale, Young marketer. Tote ne duc cu gandul la scopul site-ului – dezvoltarea comunitatii de marketing in Romania, intr-un moment in care nu mai exista asa de multe reviste de specialitate(campaign fiind retras de anul trecut, de ex.).

In varianta beta site-ul a fost restrictionat prin invitatii, aparent ca sa se costruiasca o comunitate in jurul platformei si targetarea publicului, cel putin asa sustin creatorii ei.

Initiative viitoare – traininguri offline si online si o versiune in engleza pentru expatii din domeniu si pentru perspectivele de dezvoltare regionala.

Recomandari : schimbari in industria berii – Bergenbier, Ursus; editoriale – de John Griffiths, Serban Alexandrescu – la cald de la Ruxandra Gubernat, smark.ro

Dupa pauza, ni s-a prezentat un insider in campania de la BRD facuta cu Propaganda. Am trecut printr-o scurta istorie a Propaganda, mai ales pe partea de Radio Guerrila, cu campaniile cele mai neconventionale.
Bineinteles ca s-a atins si subiectul criza – sugestiile date au fost legate de portofoliile de produse, testarea ageantiilor, limitarea promotiilor(aviz industriei auto) – forteaza cererea, schimbarea tiparului de marketing si mare atentie la bani.
Sfaturi de bun simt venite de la directorul Propaganda.

Insider foarte tare, machetele BRD compuse din pozele uriase cu ilie, hagi si nadia sunt facute chiar de fotografiile clientilor BRD, care au facut fotografii chiar din sediile bancii, in timpul unei mini campanii de teaser.

imagini de pe Iqads.ro

BRD s-a folosit ingenios de endorsmentul celor 3 mari sportivi romani, cu poate cel mai mare rating de awareness pozitiv si popularitate.

Ultima intrebare este cea incomoda si straightforward – de ardei iute – cine nu raspunde musca din el(mai bine zis ei, mentionand si varsta lor – septembrie anul trecut)

Intrebarea de ardei iute – ce deranjeaza agentia in relatia cu clientul si..nu, nu a muscat din ardei nimeni, pt ca a raspuns – birocratia.

Si cu asta s-a inchis Ad Couture pentru luni, 13 aprilie. Se poate viziona pe Iqads peste cateva zile, la sectiunea IqAds TV.

Ma intorc la experiment.