Posts Tagged personale

De dimineata – Tine pasul cu mine

Written on February 4, 2010 by Titus

Filed Under: De toate

Piesa e din 2002, pe primul album al celor de la Unu, produsă cu OCS. Nu despre piesă vreau să vorbesc mai mult, pentru că despre ea găsiți inclusiv pe wikipedia :) Nu.

Cred că mai important e mesajul din spatele melodiei(produsă în 2002), care se potrvește perfect pe 2010. Ritmul în care trăiesc a început să o ia razna și să încep să nu mai am deloc timp liber. Chestia asta nu e neapărat o problemă, pentru că îmi place foarte mult combinația de activități în care m-am băgat(job+off job) și nu simt că ar trebui să aloc pentru altceva timpul ăsta.

Discutam ieri cu 2 prietene că mi-e foarte greu să găsesc pe cineva care să înțeleagă și să mă susțină în pasiunile mele ciudate și multe la număr(de la computer geek la snowboarder), faptul că am momente în care mă cufund în Photoshop sau pur și simplu scriu, faptul că am momente în care nimic nu poate să mă oprească să mă duc pe pârtie. Cumva se leagă de mesajul melodiei: ține pasul cu mine. Am găsit puțini oameni care să facă asta.

Acum ar fi o prostie din partea mea să nu văd și reversul. Există o serie de oameni faini, cu care îmi place să petrec timpul, pentru că trebuie să țin pasul eu cu ei și ei cu mine, într-un mare dans de priorități, proiecte și to-do-uri. Cu ei îmi face plăcere să aduc la zi ultimele lor trăznăi și reușite, să le povestesc despre ce am mai reușit și eu, să planificăm proiecte împreună. Îmi dă energie.

S-ar putea să fiu eu singurul care se simte așa. Voi?

Ați simțit vreodată că lumea nu poate ține pasul cu voi?

Sau invers, că voi nu puteți/nu vreți să țineți pasul cu nimeni?

2009 Taiat 2010 – introretrospectiv

Written on December 31, 2009 by Titus

Filed Under: De toate

Mai sunt mai puțin de 12 ore până când trecem dintr-un an în altul, calendaristic vorbind, după sistemul de măsurare Iulian(care ține cont de nașterea lui Iisus ca reper central). Un prieten îmi tot spune de irelevanța și lipsa de substanță a nopții de 31 spre 1, când dăm cu un an mai departe calendarul.

Până la urmă de ce e noaptea asta așa de specială? La televizor spunea o crainică semiplictisită că e momentul din an în care ne uităm înapoi, facem socotelile și ne promitem lucruri mai bune pentru anul ce urmează. De ce? Pentru că așa se face și pentru că așa se cade, așa cum citeam într-un articol pe blogul lui Arhi, despre marea cumpărătoriadă din perioada sărbătorilor. E singurul moment din an în care românul de rând se simte și se uită și la el, nu numai la alții, cum face în restul anului. Vede ce vede și face niscaiva ”promisiuni de anul nou”, că va face și va drege. Dacă ar face exercițiul ăsta mai des, ar avea mult mai multe de câștigat. Eu unul l-am făcut și o să îl mai fac.

În 2009 am reușit să adun câteva chestii cu care mă mândresc și care mi-au construit și conturul lui 2010, așa cum o să citiți mai jos:

  • am creat, construit și derulat 5 campanii de comunicare în paralel, pentru AIESEC București
  • am dat greș la 2 concursuri de creație(ADC*RO și Cannes Lions) – am învățat mai multe decât dacă aș fi intrat. Read More